fbpx

Prăbușirea vechii drepte

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

Acest articol face vorbire despre partidele clasice, adică înființate cel târziu în 2015, care își asumaseră oficial o identitate de dreapta: PNL, ALDE (dispărut între timp) și PMP. Spațiul electoral în care ele operează a suferit o reducere considerabilă în ultimii ani. Însumate, aceste partide dețineau:

  • 42% din intenția de vot a românilor aflați în țară în ianuarie 2019
  • 37% în ziua alegerilor pentru Parlamentul European
  • 31% în ziua parlamentarelor de la finele lui 2020
  • 20-25% acum în marea majoritate a sondajelor, incluzând aici și Forța Dreptei.

Hai să adăugăm spațiului de mai sus scorurile AUR. Suma spațiului nou-rezultat e oarecum constantă: aprox. 40% la începutul lui 2019, 40% la parlamentare, 42-43% acum. Acest lucru nu e o întâmplare. Apariția AUR scufundă PMP sub 5% pentru prima și singura dată în istoria acelui partid. Tot apariția AUR prăbușește PNL de la 32-35% (cf. sondajelor din vara și toamna lui 2020) la 25% cu ocazia parlamentarelor. De la acel scrutin și până în momentul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, AUR câștigă 8 procente în planul intențiilor de vot, iar PNL pierde 10. AUR nu a atras și mai ales nu atrage votanți doar din spațiul PNL+PMP+ALDE, dar o bună parte din timp l-a canibalizat.

 

Listez în continuare câteva explicații pentru erodarea „dreptei clasice”. Unele au relevanță mai mare decât altele. Toate se completează între ele și pot fi citite ca potențându-se reciproc.

1) Apariția USR a împins PNL și PMP acolo unde ALDE se afla deja: establishment-ul temător, spațiu însă în bună măsură deja ocupat ideatic de PSD. Astfel, în planul resurselor umane, dreapta clasică a pierdut contactul cu segmentele ce doresc să împingă România înainte. Oamenii de afaceri, ONG-iștii sau corporatiștii tineri care în anii ’90 sau 2000+ ar fi venit în PNL au devenit în ultimii 8 ani membri ai altor formațiuni politice. Infuzia constantă de personal a dreptei clasice a constat în tineri docili și fără inițiativă, dar cu un respect major pentru autoritate, respect care îi separă abrupt de restul generației lor. Iar acești tineri nu au răzbit și nu au cum să răzbească. Liderii opoziției (Drulă și Simion) sunt născuți după 1980; politicienii semnificativi din PNL (inclusiv Iohannis) sau Forța Dreptei sunt născuți înainte de 1970. Acest element a redus lent dar cert capacitatea dreptei clasice de a instrumenta tendințele sincroniste ale societății românești, întotdeauna o sursă solidă de voturi. Erodarea internă a devenit vizibilă abia după ce Iohannis a început să nu mai conteze – observație ce se leagă cu punctul următor. 

2) Liderii cu impact național nu există în acest spațiu. Nicolae Ciucă este pe locul 4 în sondajele care-l includ pe Mircea Geoană și pe locul 3 în cele care nu-l includ, dar la o distanță semnificativă de locul 2 indiferent de situație. Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu s-au retras. Ludovic Orban și Florin Cîțu au fost înlocuiți succesiv, aproape dispărând între timp. Eugen Tomac nu „a decolat”.

3) Pandemia și anii de inflație ce i-au urmat au zdruncinat credibilitatea PNL în rândul votanților săi. Un PSD aflat la putere în perioada 2020-2021 ar fi suferit probabil la fel de mult. (De altfel, de la intrarea la guvernare și până acum PSD a pierdut 7-8 procente de intenție de vot). Pare, de altfel, să existe o relație de directă proporționalitate între erodarea susținerii pentru o formațiune politică și timpul petrecut de acea formațiune la putere în ultimii patru ani. Iar PNL a fost la putere în toată această perioadă, imaginea lui Ludovic Orban fiind și ea umbrită de perioada petrecută în Palatul Victoria.

4) Schimbarea coaliției de guvernare a afectat în mod disproporționat PNL. Până la urmă, nu USR a demarat o coaliție de guvernare alături de PSD și nu USR discută acum o alianță cu PSD pentru tot anul electoral viitor. Un lucru uitat de liderii PNL înșiși este că actualul PNL e rezultatul unei unificări, clădirea sa bazându-se pe doi stâlpi: Klaus Iohannis și lupta anti-PSD. Între timp, președintele țării nu mai este un factor relevant, iar PNL a devenit un partener loial și subservient al partidului condus de Marcel Ciolacu. Mulți din cei nemulțumiți de coaliție au plecat deja din electoratul PNL. Chiar și în rândul votanților rămași, majoritatea se opun unei liste comune PSD+PNL la europarlamentare.

Este cvasi-imposibil pentru un partid să supraviețuiască în picioare schimbării narațiunii sale fundamentale.

5) Lipsa discursului strategic. PSD face vorbire despre stabilitate, aspect subliniat de faptul că deține acum poziția de prim-ministru și, deci, teoretic o poate oferi. USR oferă progres și, în funcție de temă, radicalitatea schimbării. AUR oferă furie. Ce oferă atunci PNL sau PMP sau Forța Dreptei și este distinctiv? Răspunsurile sunt absente. Opțiunea libertarianismului hardcore este interzisă de argumentele menționate la punctul 1 precum și la punctul următor, anume…

6) Electoratul partidelor din „dreapta clasică” a îmbătrânit. Rezistența lor la schimbări de orice fel în mod natural s-a intensificat. Votantul de 30 de ani care, pe ruta PNL, vota Alianța DA și Traian Băsescu în 2004 este acum, statistic vorbind, mai aproape de ziua decesului decât de ziua nașterii. Diabetul, burtica burgheză și criza psihologică a vârstei de mijloc au atenuat idealismul. Pentru cei înfricoșați de contemporaneitate, AUR este o oglindă a propriilor virulențe, frustrări și vise sfărâmate. Cei care și-au menținut energiile proactive ale tinereții s-au aliat USR sau proiectelor congruente, precum REPER. Nu mulți și-au menținut calmul sau echilibrul între aceste două tentații. Crizele de fel și chip, menționate la punctele mai sus, au accentuat acest proces.

„Scădere” sau „prăbușire” nu înseamnă „dispariție”. În 2024, poziționarea actualilor și foștilor votanți PNL, PMP sau ALDE va decide ierarhia primului tur al alegerilor prezidențiale. Acești oameni și partidele lor sunt particula liberă, variabila independentă, aspectul imprevizibil. Guvernări care să combine doar PSD, AUR și/sau USR sunt dificil de imaginat, deci PNL – probabil împreună cu UDMR – va avea o importanță disproporționată după parlamentarele viitoare. Pierderea de viteză (aprox. 2,5%/an) poate fi stopată și chiar inversată dramatic dacă un nou „Iohannis” este scos din joben în anul electoral 2024 – înainte sau după europarlamentare.

 

Sondajele utilizate:

PNL+ALDE+PMP = 42% în ianuarie 2019: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/02/Vot-partide-europarlamentare-1.pdf

Scorurile PNL, PMP și AUR în 2021-2023: https://www.euractiv.ro/politic-intern/inscop-aur-cea-mai-mare-crestere-in-sondaje-din-ultimii-2-ani-psd-ramane-pe-locul-1-62621

Situația actuală: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2023/09/28.09-Sondaj-INSCOP-News.ro-Partea-a-II-a.pdf

Ciucă locul patru (nu singurul sondaj în care Ciucă nu se află între primii doi sau trei, ci cel mai recent): https://www.inscop.ro/septembrie-2023-sondaj-de-opinie-inscop-research-la-comanda-news-ro-partea-a-iii-a/

Majoritatea votanților actuali ai PNL se opun alianței electorale cu PSD: https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26619549-sondaj-comanda-pnl-66-3-dintre-romanii-considera-psd-pnl-trebui-candideze-separat-alegerile-europarlamentare-geoana-primul-loc-urmat-ponta-kovesi.htm

PNL și PMP în anul 2020 înainte de apariția AUR: https://www.g4media.ro/sondaj-imas-crestere-semnificativa-pentru-usr-plus-scadere-pentru-pnl-social-democratii-urca-si-ei-in-preferintele-electorale.html

 

Nu fi pufi

Dă un share

Lasă un comentariu

SCRIE ȘI TU


Poți contribui și tu la Comunitatea Liberală 1848 completând formularul de mai jos.

 

    This will close in 0 seconds

    -
    00:00
    00:00
    Update Required Flash plugin
    -
    00:00
    00:00