Știți bancul cu inginerul sovietic care se apucă să proiecteze o bicicletă și orice ar face tot tanc îi iese? Cam așa e cu guvernarea asta cu ADN de milițieni intersectați genetic cu securiști.
Ciolacu a aflat în fine ceea ce tot mediul privat știe de săptămâni bune, anume că facturarea electronică va bloca sistemul. Și ca orice securici care și-a depășit limita de incompetență, vrea să scoată pârleală prin show și gargară.
Face ședință de guvern azi, pe 29 decembrie, cu doar trei zile înainte ca măsura să devină obligatorie pentru toate firmele.
Problema în sine nu e măsura, ci modul în care e pusă în aplicare. Avem un nou exemplu de heirupism. Fac azi analize. Da, azi, cu trei zile înainte de intrarea în vigoare a deciziei, se mai face o analiză.
Să vă explic.
Comisia Europeană a considerat că statele membre trebuie să vină cu metode noi pentru combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale în domeniul TVA şi pentru simplificarea colectării impozitelor. Pentru România, care are o gaură imensă la colectare, asta e o bubă mare. Buba este agravată de un întreg sistem de pile politice care protejează non-platnicii (adică dacă ai pile la statul infestat de PSD / PNL șansa să pățești ceva când nu plătești TVA scade; invers, dacă ești autonom, șansa să fii hărțuit cu controale crește).
Dar, să rămânem la problema de bază: gaura de încasare și evaziunea. Așa a apărut e-facturarea. Nu doar în România, sunt reguli europene, procedura trebuie convenită cu Comisia Europeană.
Dar în mod particular în România, Ministerul de Finanțe e convins că asta e o soluție magică, gen țaca paca, faci un sistem digital și gata cu evaziunea.
Evident că nu e așa! Și, oricum, sistem digital și ANAF într-o propoziție e un subiect cu totul dureros. Și, apoi, dacă buba din spatele bubei ține de conexiunile politice și protecție mafiotă, e cam clar că băieții vor găsi metode de a căpăci pe cei fără protecție doar și de a prelungi favorurile. Faptul că SRI e implicat în digitalizarea ANAF nu rezolvă problema, ci o agravează, că doar habar nu avem ce firme are sau protejează SRI, e secret și e legal.
Deci, cum să rezolvi niște bube urât mirositoare și sistemice? Țaca paca, niște digitalizare, nu? Doar e cuvântul magic. Mărgica magică.
Cum? Peste noapte, ca la miliție.
Procedura trebuie negociată cu Comisia Europeană. După ce ai convenit cu Comisia, o pregătești.
În Franța de exemplu, facturarea electronică obligatorie se aplică tot de la 1 ianuarie 2024, însă statul și firmele au avut la dispoziție 2 ani de pregătire, Decizia Comisiei Europene venind în ianuarie 2022.
Deci Franța și-a luat 2 ani de pregătire.
Când a primit România verde pe procedură? Acum șase luni. Și se grăbește să aplice repede, repede.
Germania primit verde de la Comisie odată cu România, în iunie 2023. Când intră în vigoare la nemți? Doar de la 1 ianuarie 2025. La fel și Polonia.
România se grăbește să ia fața Germaniei. Campioni la e-facturare.
Are ANAF-ul infrastructura pregătită? Crapă serverele doar la câteva mii de accesări ale firmelor care trebuie să parcurgă o procedură deloc simplă pentru înscriere. Cum vor rezista ele la milioane de facturi emise zilnic?
Sunt firmele pregătite la nivel de softuri sau chiar la nivel de competențe digitale ale angajaților?
Deja două mari firme, Vodafone și E-On și-au notificat clienții că nici vorbă de facturare electronică până la jumătatea anului 2024. Cum vor băga firmele în contabilitate cheltuielile pentru telefoane și energie? Ăăăăăă, cum ar zice Ciucă, șeful la cealaltă baracă a statului milițienesc.
Se putea evita această problemă? Evident. Dacă cei doi Marcei ar fi citit PNRR-ul. Unde am anticipat această problemă și am insistat ca jalonul cu digitalizarea sistemului fiscal, care includea și facturarea electronică în urma cererilor insistente ale ANAF, să fie implementat cât mai târziu.
A fost ceva bosumflare la Finanțe și ANAF, care presau să se întâmple imediat. Era glonțul lor magic. Doar că bancul cu inginerul sovietic îmi stătea pe creier: parcă vedeam statul milițienesc cum se apucă să hărțuiască economia privată cu încă o chestie de făcut înainte să își facă el însuși temele. Din discuțiile și dezbaterile cu specialiștii știam că această măsură europeană trebuia să fie pregătită cât mai bine. Această pregătire însemna servere noi, pregătire profesională inclusiv pentru angajații ANAF. Tocmai de aceea am negociat cu Comisia Europeană ca termenul pentru acest jalon să fie 31.12.2025.
De ce se grăbesc Marceii (Boloș și Ciolacu) să fie acum și nu din 2025? Pe de o parte, e foame de bani. Pe de alta e prostia de milițieni: oamenii ăștia nu știu ce țară conduc. Habar nu au cum funcționează o firmă, hai să fim serioși, covrigăria lui Ciolacu de la Buzău a fost mereu o chestie paravan pentru afacerile de mafiot local protejat de stat.
Apoi mai e și latura lor de securici, că doar au pus SRI-ul să se ocupe de ANAF și asta rezolvă tot, nu? Când aud de SRI, acești doi Marcei cu cariere strâns mufate la servicii au tendința aia să creadă că gata băi, e bine, ne relaxăm, se ocupă ”băieții”.
Deși băieții tot digitalizează statul și degeaba. Că, ce să vezi, nu s-a inventat metoda aia digitalizată să fie și simplu și transparent pentru toată lumea și să fie favorizați ai lor la aplicarea regulilor.
Ce se va întâmpla? Cel mai probabil câteva săptămâni de haos la începutul anului și apoi o amânare care să acorde timp suficient pentru a pune boii înaintea carului și nu invers.
Sau Ciolacu va poza iar în salvator și va amâna cu totul măsura. După ce a stresat tot mediul privat cu asta, se va prezenta ca țarul bun care rezolvă.
Cred că va trebui să ne obișnuim cu metoda asta, este una primitivă, dar eficientă imagologic (de aia o foloseau până și țarii, care erau în esență șefi supremi peste un sistem retardat). Care e metoda? Marcel conduce un sistem securistic care e incapabil să guverneze modern, apoi Marcel, în ultima clipă și cu niște emoții mari, ne salvează de el însuși.
Ca în bancul ăla cu nevasta care e omul ce te ajută să treci cu bine peste problemele pe care nu le-ai fi avut dacă nu te însurai.
Sursa foto: Facebook/ Marcel Ciolacu
