Dacă ar fi să rezumăm evenimentele publice de pe scena politică de săptămîna trecută am fi nevoiți să ne limităm la următoarele: Gigi Becali, membru și candidat AUR, a dat în vileag, in extenso, blatul PSD cu AUR gândit de Viorel Hrebenciuc pentru propulsarea lui George Simion în al doilea tur al prezidențialelor, dar și discuțiile cu prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan privind susținerea reciprocă între cele două partide în turul al doilea al cursei pentru Cotroceni.
Nicolae Ciucă a denunțat planurile pentru o guvernare comună PSD-AUR, pe care PSD le dezminte, susținând că, de fapt, vrea să guverneze cu PNL. Același Nicolae Ciucă i-a cerut public Elenei Lasconi să se retragă din cursa prezidențială și să-l susțină pe el, pe motiv că PNL ar fi mai puternic în teritoriu – nicidecum însă pentru că liderul PNL ar fi mai bine situat în sondaje, pentru că nu este, ci se situează la o distanță apreciabilă în urma doamnei Lasconi; în sfârșit, atât PSD, cât și PNL au continuat să atace USR, care pare să fie, de fapt, principalul lor adversar politic, deși liberalii se plâng tot timpul de ascensiunea AUR cu susținerea PSD.
Au lipsit de pe afiș investigațiile, publicate de G4Media și preluate de AK24, privind imperiul farmaceutic construit de nepotul lui Marcel Ciolacu, Mihai Ciolacu, după ce a primit cadou un pachet majoritar de acțiuni la o companie farmaceutică locală al cărei proprietar, cesionarul acțiunilor, a fost ulterior numit de ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, șeful Agenției Naționale a Medicamentului.
De afacerea Nordis s-a uitat aproape complet, nimeni nu mai vorbește de Laura Vicol. Și, în săptămâna în care Nicolae Ciucă și-a lansat programul prezidențial, fără să spună aproape nimic despre el la lansare, și Elena Lasconi a început să prezinte online elemente din propriul ei program, a lipsit cu desăvârșire orice dezbatere serioasă, aplicată pe tema proiectelor prezidențiale.
Nea Gigi să trăiască, cu Nea Hrebe, căci cu ei tâmpim poporul cu televizorul!
Câteva comentarii se impun totuși asupra acestei scene politice de bâlci.
În primul rând, discuțiile despre blatul PSD-AUR sunt plauzibile, iar intervenția marelui manipulator – căci strateg este prea mult spus – Viorel Hrebenciuc nici măcar nu a fost negată, ci doar bagatelizată penibil de Marcel Ciolacu.
Avem deci o nouă dovadă că „noul PSD”, mai european, mai non-conflictual, bla-bla, este de fapt vechiul PSD, eternul PSD, încremenit în proiectul manipulării Iliescu-Vadim din 2000 și al altor manipulări care pervertesc exercițiul democratic.
Mă refer la voturile cedate de unele organizații locale PSD către partidele aliate, care nu s-ar descurca prea bine fără ajutor. Se vorbește de AUR și George Simion, s-a amintit de precedentul voturilor pentru Elena Băsescu cedate de organizațiile PD, dar să nu uităm și de voturile pe care UDMR le-a primit de-a lungul anilor în fiefurile PSD din sud, în care nu găsești picior de maghiar.
O fi legal, dar moral sigur nu este, pentru că duce la pervertirea democrației și demonstrează, ceea ce este mai grav, că nu avem partide politice serioase, motivate de convingeri și valorile temeinice și însușite de membri, lideri și susținători, ci doar rețele de influență și protecție care au arborat diverse stindarde politice pentru a pretinde legitimitate.
De fapt, nici psd-iștii nu sunt social-democrați, nici pnl-iștii, liberali, și nici aur-iștii nu-i unesc pe români, ci îi dezbină.
Dar toți, împreună cu UDMR, fac parte din ceea ce numim „sistemul ticăloșit”, adică acea federație de rețele de tip mafiot, cu clientela lor, care au ocupat instituțiile statului în scopul acumulării puterii și deturnării resurselor publice în folosul propriu, sub protecția unei justiții politizate.
Este România lui Hrebenciuc, a lui Ponta, a lui Dragnea și a lui Ciolacu, dar și a lui Iohannis, a lui Ciucă și a lui Bode, precum și a lui Kelemen Hunor: o țară care nu reușește să-și găsească drumul spre democrația liberală și acceptă mioritic dominația mafioților și a clanurilor interlope.
Despre această Românie nu se vorbește la televiziunile de știri, pentru că și aceste televiziuni fac parte din sistem.
Pe toate acestea le știm, le scriem demult, dar nu putem să nu consemnăm confirmarea lor repetată și constantă de către politicienii care pretind să conducă România pentru eternitate. Să încercăm totuși să descifrăm puțin și jocurile politice subterane.
Indubitabil, Marcel Ciolacu a fost pus în încurcătură de dezvăluirile lui Becali, și a reacționat cu maximă enervare, pentru că este limpede că o eventuală intrare a lui George Simion în al doilea tur de scrutin ar confirma blatul și ar enerva electoratul.
De ce s-a hotărât domnul Becali să le facă un cadou pnl-iștilor nu știm și, de fapt, nici nu ne interesează. Cert este că și pnl-iștii fac trocuri politice cu el. Iată că le-a furnizat, la momentul potrivit, aproape perfect sincronizat cu acuzațiile lui Nicolae Ciucă, argumentele necesare pentru a încerca să se legitimeze ca adversar al PSD.
Iar Nicolae Ciucă și-a construit campania electorală pe tema blatului PSD-AUR, deși guvernează cuminte cu PSD și nici PNL nu a deranjat AUR nici cu o floare până acum, ceea ce invalidează, de fapt, vehemența anti-psd-istă pe care o mimează.
Iar Marcel Ciolacu nici nu îl ia în serios, repetând că va guverna cu PNL după alegeri, nicidecum cu AUR, și că ar prefera să-l aibă adversar pe Nicolae Ciucă în al doilea tur de scrutin.
Îl credem, căci recentul sondaj INSCOP sugerează că l-ar bate la scor, câștigând la o diferență de 30%. Problema PSD este că Nicolae Ciucă are nevoie să i se cedeze mult prea multe voturi pentru a fi propulsat contra naturii, cu forța, în turul doi.
Vor trebui deci găsite și alte metode decât cedarea voturilor, pe care PNL probabil că nu ar refuza-o dacă ar fi în beneficiul său. Deocamdată însă candidatul PNL se situează mult sub scorul partidului în sondaje, rămâne neconvingător și continuă să fie perceput ca o marionetă a lui Klaus Iohannis – ceea ce este.
Atât de neconvingător este Nicolae Ciucă, încât recurge la metode nesportive și lipsite de eleganță, adică îi cere Elenei Lasconi să se dea la o parte pentru a-i elibera lui culoarul liberal.
Dar la ce să te aștepți din partea unui plagiator care s-a folosit de poziția sa de premier pentru a bloca accesul la teza sa de doctorat? Se uită prea ușor acest aspect puțin onorabil din cariera generalului care și-a făcut din onoare slogan politic.
Logic ar fi totuși să se retragă domnul Ciucă în favoarea Elenei Lasconi, mult mai bine plasată în sondaje, dacă într-adevăr PNL este îngrijorat de ascensiunea unui personaj dubios și periculos ca George Simion.
Așa a procedat, de pildă, Theodor Stolojan în 2004, cedându-i candidatura la prezidențiale lui Traian Băsescu. Orgoliul pnl-ist și groaza de afirmarea unui partid cu adevărat liberal, ca USR, ca și apartenența PNL la sistemul mafiot anti-liberal, împiedică însă un asemenea demers.
PSD poate deci dormi liniștit, PNL continuă să vegheze pentru el, blocând cu toate mijloacele constituirea unei coaliții anti-PSD autentic liberale.
Observăm totodată că, deși se dă de ceasul morții că PSD aduce AUR la putere, PNL nu este preocupat de metodele prin care se îmbogățește familia (sau famiglia) Ciolacu, deși investigații jurnalistice pe această temă există.
Uitate au fost și „spitalele groazei”, deși ar fi un bun argument anti-PSD în campanie. Oare pentru că Nicolae Ciucă era premier când oamenii PSD organizat jefuirea și maltratarea bătrânilor din cămine? Uitate sunt și primele de sute de mii de euro acordate unor funcționari ai Federației Române de Canotaj sub oblăduirea psd-istei Elisabeta Lipă și chiar parteneriatul dintre Marcel Ciolacu și Omar Hayssam.
Să nu existe nicio conexiune între simpatia domnului Ciolacu pentru un terorist și colaborarea sa subterană cu un șef de galerie suspectat recent de legături cu clanurile interlope?
În concluzie, PNL și Nicolae Ciucă sunt disperați de scorul slab al domnului Ciucă în sondaje, dar incapabili să-și găsească aliați liberali autentici pentru că aceștia, adică USR, se află în afara sistemului de care PNL și Ciucă nu se mai pot desprinde.
De fapt, PNL, cu candidatul lui gângav cu tot, a devenit tot mai irelevant ca forță de opoziție, în ciuda șmecheriilor puse la cale cu sprijinul lui Gigi Becali. Ca să devină credibil și relevant (cum nu mai este demult), ar trebui să-și accepte înfrângerea, să intre în opoziție și să se reformeze sub o nouă conducere, credibilă și relevantă.
Cum PSD nu are nevoie de o asemenea opoziție liberală, va face probabil tot ce îi va sta în putință pentru a menține PNL nereformat, irelevant și dependent de sistem.
Urmează deci un mare spectacol de acrobații politice menite să-l împingă pe Nicolae Ciucă în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor. Chiar dacă nu are șanse să câștige alegerile, generalul plagiator va ajuta PNL la legislative și, poate, va reuși să se mențină măcar o vreme la conducerea PNL.
Exact cum ar dori PSD și cum este mai rău pentru România, căci un asemenea rezultat garantează perpetuarea proastei guvernări și consolidarea iliberalismului latent al ambelor partide.
Aceasta este miza viitoarelor alegeri, pentru cine mai este dispus să înțeleagă și refuză acceptarea mioritică a dezastrului.