Fac aici o scurtă analiză în care prezint dinamica intențiilor de vot pentru turul 2 pornind de la estimările din sondajele „publice” realizate până la acest moment. Pun publice între ghilimele pentru că nu toate sondajele folosite aici au și fost publicate în forma obișnuită. Astfel, am inclus în analiză și estimările prezentate sun forma unui grafic de Mirel Palada (Sociopol) pe contul său de FB (doar o parte a acestora au fost publicate anterior în varianta clasică). Am extras din grafic estimările și le-am adăugat la estimările preluate din sondajele publice. De asemenea, am inclus și ultimele estimări apărute în (social) media, fără să fie prezentat un grafic sau un tabel cu rezultatele (Inscop, Sociopol). Am modelat setul de date folosind aceleași tipuri de analiză statistică. Pentru modelul bayesian am estimat două variante, cu și fără variabila de control modalitatea de colectare a datelor (CATI vs. Online).
E important să menționez că, relativ la prima jumătate a perioadei analizate, cele două serii de estimări spun o poveste diferită, prin urmare, dinamica prezentată aici diferă de dinamica din graficul postat de Mirel Palada – însă, dinamica din ultima lună este similară. Aceasta se întâmplă și pentru că majoritatea estimărilor „oficiale”, altele decât cele făcute de Sociopol, au fost produse folosind sondaje online.
Am văzut într-o analiză anterioară că sondajele online tind să-l supra-estimeze pe ND. Majoritatea sondajelor au prezentat trei estimări: intenția de vot pentru GS, ND și o categorie care însumează indecișii, non-răspunsurile, uneori și non-votanții. Pentru ca estimările să fie comparabile, le-am recalculat ca procente din răspunsuri valide (cei care au indicat un candidat).
Graficele de mai jos indică dinamica probabilă a intențiilor de vot la nivel de țară (fără diaspora). Estimările din grafice nu reprezintă (neapărat) o predicție a rezultatului alegerilor din țară ci o sinteză a estimărilor din sondajele publice. Voi publica mâine o predicție bazată pe estimările agregate ale sondajelor plus alte informații și analize statistice.
Reamintesc faptul că în proximitatea primului tur, distanța dintre cei doi finaliști era de aproximativ 8 puncte procentuale (pp). Luând în calcul și distorsiunea sondajelor în defavoarea lui George Simion (vezi efectul de dezirabilitate socială identificat într-o analiză anterioară), distanța era în realitate mai mare de 8 pp, probabil în jur de 12-14 pp.
Chiar dacă estimările produse de modele par să fie diferite, din punct de vedere statistic sunt similare. La data ultimului sondaj (14 mai), distanța dintre cei doi candidați era în marja de eroare, deci oricare dintre aceștia putea fi pe primul loc în acel moment. Funcție de cum anume mai exact au fost produse estimările din sondajele publicate – dacă firmele de sondare au ținut sau nu cont de efectul de (in)dezirabilitate socială, dacă și cum anume au ponderat datele brute, cum anume au tratat indecișii – lucrurile pot sta diferit cu până la două-trei puncte procentuale (într-un sens sau altul). Dat fiind faptul că tendința din ultimele două săptămâni este în favoarea lui Nicușor Dan, este mai probabil ca acesta să câștige alegerile din țară.
Întrebarea e dacă avansul obținut în țară va fi suficient de mare astfel încât să câștige și alegerile.
