Nu am mai avut vreodată atât de mulți premieri într-o săptămână. Primul pe listă e, desigur, cel interimar, I. Bolojan, căzut în urma unei moțiuni de cenzură votate de PSD, AUR, POT, SOS, Pace Întâi România (PÎR) și Uniți pentru România (UPR), plus neafiliați.
Al doilea era, cel puțin până luni seara, A. Veștea, membru al PNL, mandatat de N. Dan să formeze guvernul. Au refuzat însă învestirea lui PNL, USR, UDMR, AUR, ca și alți parlamentari din grupurile minore. Refuzul a fost precedat de o scenă incredibilă: G. Simion a zis că e deschis să stea de vorbă cu Veștea, care n-a ezitat să meargă la sediul AUR. Liderul acestui partid a mărit apoi miza, cerându-i și președintelui, contra votului pentru Veștea, să retragă calificarea AUR ca extremistă. N. Dan n-a făcut-o.
A chemat, în schimb, a doua zi, la consultări partidele. Singurul nume de potențial prim-ministru pronunțat public, după încheierea lor, a fost cel al lui V. Ponta, propus de UPR, o fracțiune parlamentară alcătuită din foști membri ai POT, inclusiv surorile Gavrilă, ca și din foști membri ai SOS. Nicio altă formațiune politică nu și-a declarat sprijinul pentru fostul premier, cunoscut ca dottore. Celelalte partide s-au abținut să rostească vreun nume. Pesediștii s-au mulțumit să spună că partidul lor își asumă guvernarea, iar tripleta PNL-USR-UDMR a propus un pact cu PSD, care să susțină un guvern minoritar, fie monocolor, alcătuit din social-democrați, fie unul cu peneliști, useriști și udemeriști. N. Dan le-a cerut să vină la el cu o majoritate pentru învestire.
A doua zi, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit și a decis că îl propune pe S. Grindeanu pentru poziția de premier. A apărut astfel al patrulea nume. Foștii parteneri ai PSD din guvernarea Bolojan n-au fost deloc încântați, iar între ei USR a fost cel mai explicit, anunțând că nu va vota un executiv pesedist, cu atât mai mult cu cât e vorba despre Grindeanu. D. Fritz a pomenit, apoi, public varianta în care un guvern PSD ar putea să fie învestit abia la primăvară.
După alte 48 de ore, PNL, USR și UDMR au venit și ele cu un nume de premier, al cincilea: S. Mureșan, deputat în Parlamentul European din 2014 încoace. PSD s-a enervat rău de tot auzind acest nume. Membri de-ai săi au și început o campanie de denigrare, iar Ponta, ex-pesedist, la rândul lui, a mers și mai departe, zicând că Mureșan ar fi agent străin.
Așa că, la Cotroceni, unde președintele i-a chemat, pentru a doua oară într-o săptămână, I. Bolojan, S. Grindeanu, D. Fritz, un reprezentant al UDMR, plus un altul de la grupul celorlalte minorități etnice, nu au venit cu o majoritate, cum le ceruse N. Dan, ci cu o discordie. Cele patru partide care au avut miniștri în guvernul Bolojan discută mai mult despre ce le separă decât despre ceea ce le-ar mai putea apropia.
E destul de clar că, în acest moment, există doar majorități care resping. Nu și una care să învestească. Așa că, deși am avut cinci nume de premieri pe masă, niciunul nu are, de fapt, vreo putere. Expresia „alegeri anticipate”, pe care mai toată lumea se ferea să o rostească, e acum mai citată decât a fost oricând altcândva.
PS: Chiar în momentul când voiam să trimit acest articol redacției care se ocupă de Comunitatea Liberală 1848, aflu că grupul PÎR are și el o propunere de prim-ministru: Patriarhul Daniel. Dacă AUR îl compară pe președinte cu Carol al II-lea, întrucât ar încălca voința partidelor, PÎR vrea să facă asemănarea credibilă, cerându-i lui N. Dan să-l copieze pe monarhul care îl numea premier pe Patriarhul Miron Cristea.
