În ciuda repetării obsesive a mantrei potrivit căreia Primarul Capitalei nu trebuie să fie un om politic, ci un bun administrator, nimic nu este mai evident decât faptul că Primarul Capitalei este în primul rând un om politic. Nu numai pentru că priceperea lui politică și inteligența programului său vor determina dacă administrarea treburilor publice va fi benefică sau nocivă pentru bucureșteni, ci și pentru că Primăria Capitalei oferă o tribună politică foarte vizibilă pentru afirmarea nu numai a unei personalități, ci și a unui mod de a face politică.
De altfel, candidații cu șanse sunt toți exponenții unor partide politice, inclusiv „indepenenta” Anca Alexandrescu, susținută de AUR. Istoria candidaturilor independente merge de la minciuna psd-istă privind „independența” lui Sorin Oprescu, care s-a terminat cu o condamnare penală și o penibilă fugă în Grecia, la rezultate rizibile, care sugerează misiunea ascunsă de a deturna voturi de la candidații cu șanse în favoarea rivalilor lor. Să fim realiști: pe de o parte, campania costă și un independent nu rezistă fără finanțare din partea unui partid sau a unui grup de interese; pe de altă parte, în alegeri cu un singur tur, cum nefiresc se desfășoară ele la noi, independenții cu procente infime nu au absolut nicio șansă de a câștiga și nu pot decât să-i încurce pe ceilalți.
Singurul care a cerut deschis trecerea la alegerile în două tururi a fost președintele USR Dominic Fritz, nicidecum vreun lider PNL. Și tot Dominic Fritz a pledat indirect pentru o abordare politică a alegerilor din 7 decembrie, invitând implicit alegătorii la o comparație între politica USL (PSD+PNL) și cea a USR. Era firesc să o facă, pentru că această abordare avantajează USR. Astfel, la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, Dominic Fritz a trimis săgeți bine țintite la asocierea lui Ciprian Ciucu cu tovărășia PSD-PNL: „Cine l-a atacat pe Nicuşor Dan şi l-a sabotat pe Nicuşor Dan, şi l-a blocat pe Nicuşor Dan, nu poate să aibă pretenţia acum să fie succesorul lui. La fel, cine a stat lângă alde Ciucă, lângă alde Ciolacu, lângă alde Crin Antonescu… nu poate acum să pretindă să fie succesorul lui Nicuşor Dan”. Se știe că Ciprian Ciucu l-a însoțit conștiincios pe doctorul Cătălin Cârstoiu în simulacrul său de campanie de anul trecut, iar în campania prezidențială din 2025 l-a susținut pe Crin Antonescu și l-a atacat deschis pe Nicușor Dan: „dânsul e mai politician decât toți,… dar n-am fost convins de partea de administrator bun”.
Campania USR pentru PMB a început deci într-o cheie politică și în această lumină trebuie urmărită, pentru că și insistența PNL și PSD asupra experienței administrative a candidaților lor este tot de natură politică: Ciprian Ciucu ar vrea să facă uitată asocierea lui deschisă cu Crin Antonescu și Cătălin Cârstoiu, iar panourile cu poza imensă a lui Daniel Băluță sunt menite să scoată în evidență realizările sale din sectorul 4, nicidecum poziția sa de prim vicepreședinte al PSD în echipa lui Marcel Ciolacu, sigla partidului fiind ridicol de mică, de parcă liderului PSD i-ar fi rușine de ea. Pentru a demonstra însă virtuțile excepționale de administratori cu care se laudă cei doi neo-usl-iști, ar trebui să studiem atent execuția bugetelor lor, nivelul datoriilor acumulate și sprijinul primit de la guvernele Ciucă și Ciolacu sub oblăduirea lui Klaus Iohannis. Presa are mult de lucru, dacă se va încumeta la o astfel de cercetare. Deocamdată, Cătălin Drulă sugerează că primarul sectorului 4 s-ar fi supra-îndatorat și ar cere sprijin de la Primăria Capitalei pentru a termina unele proiecte, iar Clotilde Armand a atras atenția că este ușor să realizezi proiecte edilitare dacă ai sprijinul guvernului – cum l-a avut Ciprian Ciucu, din partea unor guverne care au acumulat un deficit de 9,3% din PIB.
Pe scurt, atât administrativ cât și politic, domnii Ciucă și Băluță propun ca lucrurile să continue în actuala formulă și resping punerea în aplicare a rezultatelor referendumului organizat de Nicușor Dan cu privire la centralizarea bugetului Capitalei la PMB și redistribuirea lui ulterioară către sectoare. Cătălin Drulă propune însă nu numai transpunerea în lege a rezultatelor referendumului, ci chiar desființarea sectoarelor, argumentând că fragmentarea Capitalei în 7 jurisdicții deturnează fondurile de la marile proiecte și permite sifonarea de fonduri către Județul Ilfov, asupra căruia stăpânește Hubert Thuma, unul din cei mai influenți pnl-iști din tabăra ostilă lui Ilie Bolojan.Este o opțiune politică menită să repare efectele deciziei la fel de pronunțat politice a lui Adrian Năstase, care a întărit financiar sectoarele în dauna PMB, pentru a-l bloca politic pe Traian Băsescu, pe vremea aceea Primar General al Capitalei. Nu i-a folosit, dar a lăsat lucrurile încurcate. Ducând raționamentul mai departe, o recentralizare a bugetului Capitalei ar întări mult poziția Primarului, care oricum beneficiază de cele mai multe voturi directe după președintele României. În plus, miza politică a funcției și a alegerilor din 7 decembrie crește dacă ne gândim că doi Primari generali au devenit ulterior șefi de stat.
USR ne propune deci să alegem între o Capitală condusă de o coterie PSD-PNL și una condusă de Primarul unui partid care își asumă schimbări radicale. Cucerirea Bucureștiului este vitală pentru acest partid care nu are o bază politică solidă la nivel local și dorește să multiplice experiența succesului lui Dominic Fritz la Timișoara. În acest scop, Dominic Fritz sperăsă valorifice rezultatele miniștrilor săi, care au făcut schimbări semnificative în domeniile lor, în ciuda blocajelor PSD. Cel mai recent exemplu este semnarea contractului cu compania germană Rheinmetall, după ce negocierile au fost preluate de ministrul economiei Radu Miruță. PSD blocase ani de zile negocierile cu marea companie germană.
Din această perspectivă propusă de USR, a opțiunii între stagnare/continuitate și reformă, ar fi logic ca Ilie Bolojan să dorească de fapt succesul lui Cătălin Drulă.Mai logic ar fi fost să existe un candidat comun PNL-USR, cu un program reformist, dar șantajul PSD a făcut imposibilă această soluție. În consecință, Ilie Bolojan s-a concentrat pe rezolvarea ecuației politicecomplicate din interiorul partidului său, blocând tabăra Thuma-Hellvig, care îl susținea pe actualul viceprimar Bujduveanu, și promovând un om din restrânsa sa echipă. Până la urmă, domnul Bolojan este avantajat indiferent care din cei doi candidați – Ciucu sau Drulă – ar câștiga cursa pentru PMB. Sigur însă ar fi fost în pierdere dacă Stelian Bujduveanu ar fi fost candidatul PNL.
În PSD, calculele politice stau sub semnul jocului dublu făcut de Sorin Grindeanu: liderul PSD avea nevoie să blocheze o candidatură comună PNL-USR, care ar fi confirmat lipsa de popularitate a PSD în București, dar nu are nevoie, de fapt, de un nou pol de putere în PSD, care s-ar constitui dacă Daniel Băluță ar deveni Primar General. La fel a gândit și Marcel Ciolacu, atunci când a sabotat-o pe Gabriela Firea, dar și Ludovic Orban în 2020 atunci când a refuzat să desemneze un candidat din PNL și a optat pentru sprijinirea lui Nicușor Dan.
În schimb, în USR pare să existe o înțelegere la nivel înalt, pentru că Dominic Fritz nu se teme de concurența lui Cătălin Drulă la conducerea partidului, iar Nicușor Dan este deja președinte, dorește să-și vadă îndeplinite proiectele începute în mandatele sale, ceea ce nici Băluță, nici Ciucu nu promit, și nu are niciun interes să-l susțină pe Ciucu, nu numai pentru că l-a atacat în campanie, ci și pentru că ar întări poziția lui Ilie Bolojan în partid, ceea ce nu este, se pare, obiectivul președintelui.
În privința candidaturii Ancăi Alexandrescu, susținută de AUR, deocamdată luăm act de apelul lui Călin Georgescu la boicotarea alegerilor, coerent cu narativul său politic care susține lipsa de legitimitate a actualei puteri. Nu este un start fericit pentru cerberul lui Năstase și al lui Dragnea, și nici nu este sigur că George Simion se va lupta pentru promovarea unui personaj care i-ar putea deveni rival.
În concluzie, orice ar povesti liderii politici, în bătălia pentru Capitală bucureștenii sunt chemați să aleagă între modul de a face politică statornicit de PSD și PNL (personal, nu știu care este diferența dintre primarul sectorului 4 și cel al sectorului 6) și cel propus de USR. Miza alegerii depășește așadar soluțiile care privesc strict parcările, conductele și asfaltările și vizează constituirea unui nou pol de putere, care promite reforma la toate nivelurile. Cum spunea Ioan Slavici, „Soarele, pentru toţi românii, la Bucureşti răsare.” Sau nu.
