fbpx

Înțelegerea privind comasarea alegerilor: progres constituțional sau troc electoral?

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

Recent, propunerea de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale a stârnit un intens dialog în spațiul public. Inițiativa, motivată formal de dorința de eficientizare și reducere a costurilor, se confruntă cu serioase obstacole constituționale și logistice, așa cum au subliniat deja mulți specialiști.

În acest context, conform informațiilor de la momentul publicării acestui articol, liderii coaliției au reușit să ajungă la un consens privind comasarea, însă nu datorită unei analize fundamentate pe avantajele sau dezavantajele acesteia, ci datorită negocierii unui pact electoral pentru împărțirea strategică a viitoarelor poziții cheie în stat. Această situație evidențiază modul în care negocierile politice și ambițiile individuale pot prima în defavoarea discuțiilor obiective și necesității unei abordări riguroase în luarea deciziilor.

Provocări legale și constituționale

În centrul dezbaterii se află dilema constituționalității. Argumentele principale privind neconstituționalitatea comasării alegerilor au la bază încălcarea principiului predictibilității legii și încălcarea drepturilor electorale. Lipsa unui cadru legal clar cu privire la programarea alegerilor locale introduce incertitudini care ar putea perturba durata mandatelor, privând astfel oficialii aleși de timpul necesar pentru implementarea proiectelor înainte de a începe o nouă campanie electorală.

Mai mult, aspectele procedurale ale desfășurării simultane a două tipuri de alegeri ridică numeroase provocări logistice. Numărul ridicat de buletine de vot, sarcinile administrative crescute pentru autoritățile electorale, numărul ridicat de persoane necesare în organizarea procesului electoral și riscul de a dilua focusul și importanța problemelor locale față de cele europene reprezintă preocupări majore. Acestea sunt amplificate de recomandarea Comisiei de la Veneția ca modificările legilor electorale să nu fie făcute în anul precedent alegerilor[1], pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral.

Toate acestea sunt argumente care rămân valide în lipsa unor soluții legislative care să garanteze respectarea Constituției. 

Ce urmează?

Propunerea de comasare a alegerilor prin hotărâre de guvern, așa cum a fost inițial intenția declarată, a fost primită cu scepticism, experții evidențiind mai multe motive pentru care o astfel de abordare ar putea fi insuficientă și constituțional îndoielnică. Este esențială modificarea cadrului legislativ care să abordeze cerințele specifice și particularitățile ambelor tipuri de alegeri. 

Soluțiile includ modificarea legislației existente prin intermediul Parlamentului (prin lege) sau prin intermediul Guvernului (prin O.U.G.), deși ambele variante oferă propriul set de provocări, posibile întârzieri și oportunități pentru atacarea modificărilor la Curtea Constituțională.

Opinii din domeniul juridic

Opiniile juridice sunt împărțite cu privire la fezabilitatea acestei comasări. Unii foști judecători ai Curții Constituționale susțin că unificarea alegerilor europarlamentare și locale ar putea fi realizată fără probleme majore.

Cu toate acestea, sunt menționate provocările unice ale fiecărui tip de alegeri, de la imposibilitatea de a candida la ambele alegeri până la procedurile de votare (spre exemplu la alegerile europarlamentare se poate vota la orice secție de votare, în timp ce la alegerile locale se poate vota doar la secția la care ești arondat), necesită o considerație atentă pentru a evita consecințele neconstituționalității modificărilor legislative.

Decizia Curții Constituționale nr. 51/2012 [2]

Decizia Curții Constituționale nr. 51/2012 este cea mai relevantă și intens dezbătută în această perioadă.

A rămas de analizat un singur aspect foarte important care a scăpat totuși atenției publice: decizia a respectat tiparul politic de la acel moment (2012).

Judecătorii Curții Constituționale care în trecut au activat în partidele celor care au formulat sesizarea și-au însușit argumentele acestora. Cei trei judecători care au spus în 2012 că se pot comasa alegerile sunt cei care nu au avut o carieră politică. 

Petre Lăzăroiu și Mircea Ștefan-Minea (fără cariere politice, propuși de PDL, respectiv de Președintele României), deși au susținut că alegerile se pot comasa, au găsit alte articole pe care le-au invocat pentru a-și susține opiniile concurente, conform cărora și-au menținut părerea că legea de la acel moment e neconstituțională. Iulia-Antoanella Motoc (fără carieră politică, propusă de PDL) a fost singura care a susținut o părere contrară, afirmând constituționalitatea comasării.

Și acum, la fel ca în 2012, putem anticipa o decizie care să reprezinte dorința Guvernului actual (a celor care au propus actualii judecători CCR).

Nu ar fi prima dată când CCR și-ar schimba jurisprudența (a se vedea în acest sens recenta schimbare a jurisprudenței în situația angajării răspunderii Guvernului cu privire la măsurile fiscal-bugetare). 

CCR ar putea argumenta o schimbare a jurisprudenței cu argumente formale conform cărora democrația din 2024 e consolidată (spre deosebire de 2012) și s-ar putea organiza două tipuri diferite de alegeri în același timp, alegătorul din 2024 fiind pregătit să voteze pe mai multe buletine de vot. Inclusiv cu privire la argumentul privind reducerea cheltuielilor bugetare, CCR ar putea spune că situația economică actuală e diferită de cea din 2012.

Cu ce rămânem la finalul zilei?

Este regretabil și îngrijorător faptul că, cel puțin din informațiile apărute în spațiul public, discuțiile privind comasarea alegerilor cu mai puțin de patru luni înainte de termen, par să se axeze mai mult pe negocieri și schimburi de favoruri între partenerii de guvernare pentru ocuparea viitoarelor poziții în stat, decât pe o dezbatere ancorată în argumente juridice solide. 

Această abordare nu doar că subminează principiile democratice și transparența, dar lasă și neexplorate în profunzime avantajele și dezavantajele juridice ale unei astfel de inițiative, esențiale pentru înțelegerea impactului real asupra sistemului electoral.

Pe măsură ce România trece de acest an electoral, echilibrul între eficiență și garantarea respectării drepturilor electorale rămâne delicat. Beneficiile potențiale ale alegerilor comasate și reducerea costurilor trebuie cântărite în fața riscurilor de subminare a drepturilor electorale și a integrității democrației. 

Având în vedere deciziile anterioare ale Curții Constituționale și contextul juridic european mai larg, factorii de decizie ar trebui să declanșeze un dialog profund despre configurarea viitorului democrației electorale din România, care cu siguranță nu se poate realiza cu patru luni înaintea alegerilor.

[1] „Ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătățite – ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”. Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), organ al Consiliului Europei.

[2] Publicată în Monitorul Oficial nr. 90 din 3 februarie 2012.

Nu fi pufi

Dă un share

Lasă un comentariu

SCRIE ȘI TU


Poți contribui și tu la Comunitatea Liberală 1848 completând formularul de mai jos.

 

    This will close in 0 seconds

    -
    00:00
    00:00
    Update Required Flash plugin
    -
    00:00
    00:00