Enorma insulă albă a planetei este un teritoriu cvasi-independent, cu autonomie largă față de Danemarca. Este, de altfel, parte comercială din UE și din economiile nord-americane, dar și din NATO — e drept, formal, prin Danemarca (care subvenționează cu 30% PIB-ul insulei ce are doar 55.000 de locuitori). Politica proprie este, de decenii, un liant între America și Europa, pe fondul unui interes economic crescut al Chinei în ultimii ani, pe lângă permanenta privire strategică rusă.
Politicile agresive din ultimul an ale lui Trump față de puțin populata „pată înghețată” a emisferei nordice introduc pe masa viitorului trei scenarii posibile:
1. Menținerea rolului și a locului actual. Nu există modificări de statut și de guvernare. Relațiile economice îmbină atât interesul american în creștere, cât și prezența europeană. Este un punct strategic al prezentului, dar și un posibil El Dorado al metalelor și al pământurilor rare în contextul viitoarei încălziri globale. Se menține o înțelegere fără modificări de granițe pentru eliminarea influenței Chinei și a Rusiei și pentru viitorul sigur al insulei. Este cel mai plauzibil și probabil scenariu. Cu toată presiunea verbală a ciracilor MAGA, Groenlanda nu este doar un teritoriu, ci și una dintre garanțiile nord-atlantismului ca curent de securitate și civilizație democratică. Pentru că nu este vorba aici doar de susținătorii lui Trump, ci de toată America — atât cea democrată, cât și cea republicană moderată. O Americă normală, care să înțeleagă că focul poate arde gheața, dar și că gheața poate stinge orice foc.
- Reprezintă normalitatea, chiar dacă sub o tensiune care se poate potoli după dispariția lui Trump, pentru a se reveni la pacea generală garantată.
2. O „ocupare pașnică”. Presupune o elită pro-Washington dominantă în Groenlanda și un accept tacit european. Groenlanda găzduiește baze americane încă din Al Doilea Război Mondial, deci, militar, situația este simplă. Sunt generații succesive care au servit acolo ca parte din scutul de securitate american oferit în Războiul Rece și în lumea postcomunistă. O parte dintre locuitori își doresc acest lucru, iar modificarea statutului prin acte libere este permisă atât de ONU, cât și de OSCE. Acest scenariu este unul posibil, având suficienți adepți și fiind scopul real al Washingtonului, dincolo de „zăngănitul de arme” din ultimele luni. Lumea lui Trump nu este doar a lui Trump; sunt mișcări tectonice care anunță un nou ev, în care ceea ce a fost valabil în trecut poate să nu mai fie deloc actual. Totul s-ar produce însă pașnic, fără explozia lumii, care nu este departe astăzi de acest pericol.
- Reprezintă anormalitatea nonviolentă, care va exploda mai târziu, deoarece este un început ce se va multiplica în alte părți după modelul deja brevetat.
3. Un conflict „cald” direct între Europa și SUA. Este un scenariu inimaginabil acum un an. Astăzi este pe masă și este din ce în ce mai discutat în cancelariile Bătrânului Continent, chiar dacă doar „pe la colțuri”, așa cum, mai mult ca sigur, este asumat de „înfierbântații cowboy” care conduc astăzi Casa Albă. Acest conflict înghețat există deja pe problema Ucrainei, unde opinia Americii diferă flagrant de cea a Europei. O astfel de ruptură ar însemna moartea lumii postbelice; NATO, ONU și OSCE ar înceta să mai existe de facto. Este cel mai puțin probabil scenariu, dar în istorie nu există excluderi. Lumea dictatorilor a ieșit la suprafață, iar discursul democratic este din ce în ce mai palid. Diplomația clasică contemporană pare pusă la colțul istoriei, în timp ce toată lumea se înarmează. Ar fi sfârșitul valorilor nord-atlantice ca model pentru restul lumii. Oceanul Atlantic nu va mai fi o punte, ci un front între doctrina Monroe și o Europă strânsă între foștii adversari din Războiul Rece, rușii și americanii. Totul se va rediscuta. Totul.
- Reprezintă anormalitatea violentă. Este pericolul catastrofic al celui de-Al Treilea Război Mondial nuclear, după cele două conflagrații mondiale non-nucleare din secolul trecut.
Evoluția Groenlandei din acest an nu poate fi îngrădită strict în șansele acestor scenarii. „Probabil”, „posibil” și „foarte puțin probabil” sunt, uneori, termeni egali în fața Istoriei. Acum ne aflăm într-un astfel de moment.
Oricum, ce departe este lumea noastră de cea de acum un pic mai mult de un deceniu…
