#Georgia Hotnews a profitat de invitația USR adresată fostei președinte a Georgiei, Salome Zurabișvili, de a participa la recentul congres și i-a luat un interviu pe teme de securitate regională. Salome Zurabișvili s-a născut la Paris, a studiat științe politice în Franța și SUA și a fost ministră de Externă, apoi președintă din 2018 până la alegerile de anul trecut, furate de partidul pro-rus Visul Georgian. În interviu ea militează pentru o reacție mai fermă a UE față de amenințările militare și hibride ale Rusiei. Despre România spune: „Cred că v-ați luptat în timpul alegerilor și ați reușit să țineți la distanță principala amenințare — aceea de a porni pe drumul pe care Georgia pare să se prăbușească acum. Sper că lupta noastră o va opri. Dar e o luptă care continuă.” Și o analiză semnată de Batu Kutleia pe platforma Persuasion ne spune că partidul Visul Georgian este, de fapt, un coșmar și Georgia se luptă pe marginea prăpastiei pentru a nu deveni o dictatură.///
#CălinGeorgescudeMoldova Pe siteul Veridica.md a apărut o analiză despre Victoria Furtună, președinta Partidului „Moldova Mare” despre care jurnaliștii spun că imită stilul lui Călin Georgescu și reia în discursuri temele majore ale propagandei rusești. Victoria Furtună declamă cu același patos cunoscut: „De aici din locul sacrului mormânt, ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est, fie la vest de Prut, fie în nord, fie la sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă. (…) Astăzi, când uitarea și dezbinarea încearcă să ne fure identitatea, noi, moldovenii din Republica Moldova ne ridicăm și spunem: „Suntem unițim, suntem demni, suntem urmașii strămoșilor noștri!” Moldovenii au o sarcină dificilă la alegerile din toamnă, ei trebuie să anticipeze partidele fals pro-europene dirijate de Kremlin pentru a deturna candidatura de la familia europeană. Pe de altă parte, dacă regimul de siloviki de la Moscova reciclează rețetele electorale din România înseamnă sunt că și ei sunt în criză. Mai revenim pe tema partidului Moldova Mare.///
#75aniRFE Radio Europa Liberă a început să emită pe 4 iulie acum fix 75 de ani, prilej festiv și motivul unei retrospective în care mai multe materiale istorice din arhiva foto au fost republicate. Ilustrația despre România amintește de atentatul pe care securitatea noastră l-a pus la cale la ordinul lui Ceaușescu, scos din minți că postul publica memoriile lui Mihai Pacepa, cel mai mare defector din serviciile blocului comunist. Interpretarea RFE este că „Eficacitatea RFE/RL a fost evidențiată de atacuri multiple asupra personalului și facilităților sale. În 1981, un atentat cu bombă plătit de conducătorul comunist al României, Nicolae Ceaușescu, și aranjat de Ilich Ramirez Sanchez, faimosul militant marxist venezuelean cunoscut sub numele de „Carlos Șacalul”, a spulberat o aripă a sediului RFE/RL din München, rănind mai mulți angajați.” Pe lângă acest atentat teribil, mai mulți directori ai ediției românești a RFE au murit în condiții suspecte și ulterior toți angajații au purtat permanent un aparat care măsura nivelul de radiații.///
#Ucraina E binecunoscut tratamentul inuman al prizonierilor de război în Rusia, însă fiecare mărturie a unui ucrainean capturat mai adăugă detalii greu de uitat. Serhiy Davydyuk, viceprimar în Nova Kakhovka, citea știrile despre iminența unei invazii însă a crezut că rușii „vor doar să își flexeze mușchii” și nu s-a refugiat imediat. Apoi, s-a ascuns, a fost prins și a rămas captiv până în luna trecută. Într-un interviu cu RFE povestește cum a fost: „Mi-au pus un sac peste cap și mi-au turnat motorină, dar nu mi-au dat foc. Înțeleg că acestea sunt mijloace de influență mentală. Au văzut că eram ca o bucată de carne. M-au lăsat să mă odihnesc. Am fost surprins că oamenii au fost luați și supuși abuzurilor degeaba. Au fost ‘reeducați’ doar pentru că au spus ‘Glorie Ucrainei”. Una din torturile obișnuite era cea numită „tapik”, respectiv șocuri electrice cu firele telefonului de campanie. Mărturiile foștilor prizonieri sunt confirmate și de raportul Națiunilor Unite din februarie a.c., care concluziona: „Tortura a fost omniprezentă în timpul interogatoriului și în toate etapele captivității”.///
#DemocrațiaLiberală Un eseu online al Journal of Democracy, semnat de Marc F. Paltnner pune întrebarea dacă e posibilă democrația fără liberalism? Răspunsul concis e că avem nevoie de un echilibru judicios între elementele sale democratice și elementele sale liberale, fără de care o democrație liberală nu poate fi de succes. Despre concurentul ideologic, iliberalismul, Plattner ne spune că alimentează populismul: „Cred că Orbán a fost prima figură politică occidentală proeminentă care a pledat în mod deschis pentru iliberalism. Făcând acest lucru, el a enunțat un punct de vedere care avea să câștige din ce în ce mai mulți susținători în rândul populiștilor din Europa și Statele Unite. Într-adevăr, populismul este poate cel mai bine înțeles ca o manifestare a democrației iliberale. Acceptă și chiar exaltă sentimentele majorității, arătând puțină preocupare față de tendința majorităților de a sacrifica interesele minorităților.”///
#RețeauaKGB În ediția românească a Deutsche Welle, Sabina Fati semnează o analiză a ceea ce numește „Rețeaua KGB în România”, pornind de la cele 7.000 de acte „neconforme” de cetățenie română acordate unor cetățeni din Ucraina, Moldova și Federația Rusă. Ancheta începută în Bacău și Botoșani a arătat că în aceste județe a funcționat o rețea prin care s-au eliberat ilegal documente și această breşă din administrație a fost folosită de filo-ruși pentru a ocoli interdicția de viză a UE pentru cetățenii Federației Ruse. Nici economic România nu își respectă angajamentele luate față de UE – „doar șase companii rusești au fost blocate de România, dintr-o listă lungă a entităților ruse care trebuiau blocate”. Mai mult, „O analiză făcută de 45North arată că Rusia și-a intensificat prezența economică în România după anexarea ilegală a Crimeei. Datele sugerează că aceste companii au cifre de afaceri care totalizează miliarde de euro anual, că peste 450 de firme legate de Rusia au avut o cifră de afaceri egală cu 1,2%din produsul intern brut al României şi că peste jumătate din companii sunt înregistrate în București.”///
#AtlanticCouncil Săptămâna asta s-a deschis filiala din București a think-tank-ului Atlantic Council, creat în 1961 pentru a sprijini relațiile SUA-Europa și securitatea în țările NATO, având 16 birouri regionale în întreaga lume. Președintele Frederick Kempe a fost intervievat în exclusivitate de DIGI24 și a explicat principalele dosare de care este interesat și de ce România a fost aleasă pentru un nou birou: „De asemenea, suntem interesați să lucrăm în patru domenii aici. Numărul unu, energia, tot ce are legătură cu energia și infrastructura. Numărul doi, tehnologia, inteligența artificială, cum putem coopera în domeniile inteligenței artificiale. Numărul trei, punctul preferat al Atlantic Council, securitatea Mării Negre, NATO. Cum lucrăm mai îndeaproape în acest sens? Și apoi numărul patru, integrarea euro-atlantică. Deci, nu doar munca voastră cu NATO, ci și munca voastră în Uniunea Europeană, suntem cu adevărat cei mai puternici din Washington în privința acestor întrebări”. Frederick Kempe tocmai și-a lansat cartea la editura Litera, Berlin 1961. Kennedy, Hrușciov și cel mai periculos loc din lume.///
#Tocqueville Pentru cei interesați de unul dintre cei mai influenți gânditori liberali, Alexis de Tocqueville, conferința recentă a profesorului Aurelian Crăiuțu despre gânditorul francez și viitorul democrației americane nu poate fi decât un regal. Găzduită de University of Regensburg din Germania, conferința a reunit mai mulți teoreticieni politici, care au dezbătut crizele actuale ale democrației la nivel global. Ideea principală a fost că recitirea clasicilor nu e un exercițiu steril, ci poate inspira soluții, vechi dar uitate, la turbulențele prin care trec regimurile liberal-democratice. Desigur, pledoaria profesorului Crăiuțu subliniază moderația instituțională ca remediu tocquevillian pentru reziliența democrației.///
