fbpx

Efectul Iohannis și trădarea liberalismului

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

Dacă ar fi să schițăm o panoramă a săptămânii ce tocmai s-a încheiat, vom constata că principalele subiecte tratate in extenso în mass media au fost distracțiile președintelui Iohannis și ale doamnei sale în Africa, isteria politică a marginalilor din PNL și falsa dezbatere privind sustenabilitatea legii pensiilor. Mai degrabă ignorate, sau tratate superficial, au fost două știri importante, legate epuizarea fondurilor Ministerului Educației, care a cerut bani din rezerva bugetară pentru salarii și burse, și de subfinanțarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care nu mai are bani pentru spitale, tratamente și salarii. Va fi interesant de văzut de câtă atenție vor beneficia datele privind creșterea alarmantă a infracționalității cuprinse în Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2927, realizat de MAI și adoptată de Guvern pe data de 9 noiembrie. 

Nu cred că greșim prea mult afirmând că, direct sau indirect, toate neajunsurile se trag de la atitudinea șefului statului față de exercitarea mandatului și față de concetățenii săi. S-a vorbit destul în mass media despre penibilitatea și lipsa de rușine a vilegiaturii prezidențiale în Africa,  astfel încât nu mai insistăm asupra lor, amintind totuși de petiția celor 40.000 de cetățeni, mobilizați de Declic, care cer desecretizarea cheltuielilor cu deplasările cuplului prezidențial, și îndrăznind o întrebare către analiștii, unii respectabili, care încearcă să justifice plimbările prezidențiale invocând relațiile sentimentale cu România ale africanilor care au studiat cândva la noi și susținând că „aceste vizite trebuie făcute și doar președintele le poate efectua”: dacă sunt atât de importante aceste destinații, de ce nu-i vede nimeni pe cancelarul Olaf Scholz sau pe președintele Emannuel Macron plimbându-se prin Zanzibar și Insulele Capului Verde?  

Dacă domnul Iohannis urmărește să convingă Uniunea Europeană că merită un post important în realizarea politicii sale externe, turismul în zone pitorești, fără nicio miză strategică pentru UE, nu este argumentul forte, mai ales când granița de Est a României stă sub umbra amenințării rusești, Europa întreagă resimte efectele conflictului intern din Israel și situația economică a României este, de fapt, precară. 

 

Poate că participarea activă a României la elaborarea politicilor UE ar fi putut fi argumente valide pentru ascensiunea lui Klaus Iohannis în birocrația bine remunerată a UE, dar România este eminamente pasivă în acest domeniu; nu are idei, nu are inițiative, ci, mai degrabă, se aliniază cuminte la inițiativele altora. 

Președintele ne-a oferit deci o nouă demonstrație de aroganță și dispreț față de valorile și principiile democratice, care presupun, printre altele, transparență și responsabilitate în exercitarea mandatului. Preocupat de interesele personale, Klaus Iohannis și-a ignorat responsabilitățile publice și promisiunile politice, dacă ar fi să ne amintim doar de campania anti-pe-se-de din 2020, urmată de distrugerea coaliției de dreapta și readucerea PSD la guvernare, după ce, în primul mandat, l-a lăsat practic pe Liviu Dragnea să facă ce a vrut, inclusiv să numească premieri de calibrul lui Mihai Tudose sau Viorica Dăncilă. 

Domnul Iohannis consideră probabil că, dacă și-a făcut datoria față de patronii lui politici de la GRIVCO, merită să se relaxeze și să lase chestiunile țării pe seama lor. Rezultatele se văd din plin: principalele servicii publice pe care statul le datorează cetățenilor – siguranța cetățeanului, educația și asistența medicală se deteriorează vizibil pe zi ce trece, atât în prezența, cât și în absența președintelui.  

Înainte de toate, eșecul statului în asigurarea siguranței cetățeanului sunt ilustrate de însuși raportul MAI menționat mai sus, care evidențiază, pentru 2022 față de 2021, o creștere de 5,1% a numărului total de infracțiuni, creșterea cu 14,46% a infracțiunilor sexuale, dublarea infracțiunilor legate de gestionarea deșeurilor, creșterea cu 16% a infracțiunilor silvice, și, în mod spectaculos, o creștere  cu 83% a infracționalității din școli; iar pentru ultimii cinci ani, se consemnează dublarea numărului de persoane date dispărute și o creștere cu 56% a cazurilor de violență domestică.  

Totodată, raportul recunoaște că România a rămas țară-sursă pentru traficul de carne vie și că problema drogurilor s-a agravat, dar nu oferă nici o cifră în acest sens. Toate sunt imputabile miniștrilor PNL Marcel Vela și Lucian Bode, și parțial și lui Cătălin Predoiu, care a preluat ministerul abia din primăvară, fără să se fi distins prin măsuri curajoase. Și totuși, Lucian Bode, în plus plagiator dovedit, a fost promovat în partid pe poziția de secretar general, adică mâna dreaptă a președintelui PNL Nicolae Ciucă. Promovarea incompetenților nu s-a oprit aici. 

 

Dintre miniștri liberali catastrofali îi amintim și pe Ligia Deca, ministrul Educației „pus cu mâna” de Iohannis pentru a implementa proiectul prezidențial „România educată”, al cărui principal rezultat deocamdată este acordarea de burse elevilor cu medii sub 5, și miniștrii energiei, Virgil Popescu și Sebastian Burduja, care au generat și menținut inflația datorată creșterii prețurilor energiei electrice și termice. Cu o lipsă de rușine fără margini, ministrul Burduja ne îndeamnă să finanțăm noi, cetățenii, prin donații, gospodăriile care nu își pot permite să plătească facturile la energie, de parcă nu am plăti destul acestui stat nesătul și risipitor! Nu uităm nici de șeful ASF, Nicu Marcu, patronul falimentelor din industria de asigurări, pentru care angajații ASF primesc azi 16 salarii anual, sau de președintele CNAS, Andrei Baciu, tot pnl-ist, care minimalizează gravitatea problemelor apărute în spitalele rămase fără finanțare. Nici pentru el nu era o problemă ca plătitorii de asigurări de sănătate să-și cumpere singuri medicamentele și materialele sanitare pe care spitalele nu le mai oferă. 

 

Constatăm deci că deficitul de competență, decență și responsabilitate din exercitarea mandatului prezidențial se reflectă perfect în modul arogant și iresponsabil în care lucrează miniștri și șefii de agenții din PNL. Se vede treaba că președintele, liderul lor de facto, i-a ales pentru că îi seamănă și nu le-a cerut niciodată mai mult de atât, fiind mulțumit că proasta guvernare a pnl-iștilor se armonizează cu proasta guvernare a psd-iștilor. 

De exemplu, un ministru de Finanțe total iresponsabil de la PSD, Adrian Câciu, este înlocuit cu unul la fel de lipsit de valoare de la PNL, Marcel Boloș – astfel că un buget complet nerealist, elaborat de Adrian Câciu, este remediat (teoretic doar) de un set de măsuri necorespunzătoare și ostile sectorului privat și cetățeanului, emanat de ministerul lui Boloș. 

Pe acest fond de incompetență și iresponsabilitate patronate de Klaus Iohannis, disputa privind sustenabilitatea legii pensiilor devine o glumă proastă: pnl-iștii se prefac preocupați de sustenabilitatea proiectului, pe care totuși îl votează fără dezbateri, dar promit că nu vor accepta niciodată noi taxe pentru finanțarea sa. Atunci de ce au acceptat marii liberali taxele de 1 și 2% pe cifra de afaceri a marilor companii? Tot ei promit că vor opri evaziunea fiscală, deși, împreună cu PSD, o cultivă de ani buni. 

De fapt, toți sunt la fel de străini de liberalism cum este și Klaus Iohannis. Evident că nu poți să-i crezi și nu poți să iei în serios artificiile lor retorice pe tema ruperii coaliției, cu un pronunțat iz de demagogie electorală, de care televiziunile se agață ca să injecteze ceva energie în dezbaterea politică. Altfel, cine s-ar uita la răcnetele lui Rareș Bogdan, clovnul PNL, isterizat de teama că nu va prinde nici o funcție grasă, nici un loc eligibil pe lista de europarlamentare? 

Așa cade în irelevanță „marele partid național liberal”, condus de Klaus Iohannis prin mâna docilă a lui Nicolae Ciucă, alt personaj suspectat de plagiat, parașutat în politică pentru a executa ordinele mafioților care o conduc, incapabil să înțeleagă că se face de râs cu fiecare apariție publică. Dar promovarea sa a fost „pohta ce a pohtit” Klaus Iohannis și ilustrează disprețul prezidențial față de competența profesională, considerată  probabil periculoasă pentru liniștea președintelui. 

Își mai amintește însă cineva de promisiunea „lucrului bine făcut”? Sau de proiectul  de țară promis în primul mandat? 

Au fost chemați la Cotroceni  politologi de seamă, dar președintele s-a plictisit repede. Era probabil nevoie de prea mult efort intelectual pentru elaborarea unei minime viziuni și de sacrificarea prea multor zile de vacanță plătită de contribuabil. Pragmatic, Klaus Iohannis a ales să se consacre integral proiectului său personal, mai simplu, căci presupune doar bunăstarea și amuzamentul cuplului prezidențial, asigurate de puterea pe care domnul Iohannis și-a asigurat-o asupra unei țări guvernate de cea mai incompetentă echipă din istoria ei – incompetentă și, în consecință, obedientă și dependentă de bunăvoința puterii mafiote, al cărei instrument s-a dovedit Klaus Iohannis. 

Acesta este efectul Iohannis și se dovedește exasperant de durabil, pentru că națiunea, lăsată de izbeliște, lipsită de lideri autentici, nu reușește încă să genereze un antidot.  

Nu fi pufi

Dă un share

SCRIE ȘI TU


Poți contribui și tu la Comunitatea Liberală 1848 completând formularul de mai jos.

 

    This will close in 0 seconds

    Hai în Comunitatea Liberală 1848!

    Fii parte din Comunitate! Ajută-ne să ajungem la mai mulți români. Toate donațiile tale vor fi folosite pentru a produce conținut liberal și pentru publicitate. Te simți liberal, crezi în libertate, în democrație, în capitalism, în inițiativă? Locul tău este aici.

    -
    00:00
    00:00
    Update Required Flash plugin
    -
    00:00
    00:00