Suntem iarăși pierduți în traducerea cuvintelor din română în română. Ieri au fost lansate rezultatele PISA 2022, iar sistemul de educație românesc prin vocea lui cea mai înaltă, a ministrei Educației, se bate mândru pe spate și se laudă că sistemul de educație din România e rezilient pentru că a reușit să stagneze pe panta eșecului din 2018 până în 2022.
Dacă reziliența are în general o conotație pozitivă și anume pentru că reflectă capacitatea materialului de a înghiți șocul, dar și de a reveni nu doar la forma, ci și la caracteristicile anterioare, ei bine, pentru școala românească reziliența nu este o laudă, ci un blestem: înseamnă că școala a rămas blocată în neperformanța anterioară și că nimic nu s-a schimbat.
Dar ce este PISA și ce vrea el de la noi? PISA înseamnă Programme for International Student Assessment (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor) și este un instrument de măsurare comparată a competențelor de bază a elevilor de 15 ani din mai multe țări de pe glob. Instrumentul este dezvoltat de OECD, celebra Organizație pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și este aplicat nu doar în țările membre OECD, ci în toate țările care au fost dispuse să participe la măsurători din 2000 până în prezent.
Țări inteligente, cu grijă pentru economiile lor, se uită și iau în serios aceste măsurători și acționează în consecință: adică formulează politică publică capabilă să corecteze eficient lipsa de competențe a viitorilor lucrători pentru că, nu-i așa?, piața muncii poate fi afectată.
Unul dintre exemple este Germania, care nu a așteptat 20 de ani să se uite în oglindă, ci chiar după primul PISA și-a revizuit profilul absolventului împreună cu setul de competențe pe care acesta trebuie să îl dețină când termină școala pentru o piață a muncii de peste 30 de ani. Printre ele nu se găsea locul întâi la olimpiada internațională de matematică, ci lucrul în echipă, gândirea critică sau rezolvarea de probleme.
Spre comparație, România se agită trei zile după apariția unei noi serii de rezultate PISA dezastruoase după care se concentrează pe conservarea status quo-ului.
În 2022, PISA compară nivelul a 690.000 de elevi din 81 de țări. România nu este nicidecum printre fruntașe ci, așa cum ne-am obișnuit, ne comparăm mai degrabă cu țări măcinate de crize sociale, economice sau războaie.
În România, au fost incluși în evaluare 7.364 elevi din 262 de școli, un eșantion reprezentativ pentru cei 162.000 de elevi de 15 ani.
Cum nimic nu s-a schimbat, România înregistrează una dintre cele mai mari proporții de elevi care abia ating nivelul 2 de competență: 51%. Ce înseamnă acest lucru? Că jumătate din elevii României ajunși în pragul liceului abia ating nivelul de bază. Media OCDE este 69%.
Doar 4% din elevii români reușesc să atingă nivelurile 5 și 6, adică elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategiile adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le rezolva. Media OECD este de 9%.
Ce este nou în PISA 2022 (și nu este deloc de bine) este faptul că România înregistrează cea mai mare creștere a decalajului între elevii bogați, cu acces la resurse și elevii săraci. Elevii săraci au și mai puține șanse să folosească educația ca pe un ascensor social. Pentru exemplificare, doar 7% dintre elevii dezavantajați ating nivelul 5 sau 6 la matematică.
Cu alte cuvinte, PISA 2022 continuă să sape la rădăcina miturilor din școala românească:
„Cine vrea să învețe, învață oriunde” – este contrazis de proporția extrem de scăzută a elevilor săraci care ating niveluri înalte de competență. Aceasta înseamnă că accesul către liceele de vârf și implicit învățământul universitar se îngustează dramatic cu cât elevul este mai lipsit de resurse.
„Școala românească produce olimpici” – România se plasează sub jumătatea mediei OECD în ceea ce privește vârfurile. Și nu, nu ei vor fi cei care vor plăti pensiile pensionarilor peste 30 de ani, ci cei 51% dintre elevii care abia înțeleg în ce lume trăiesc.
Dar cine bagă de seamă?
Și ca să încheiem într-o notă „optimistă”, Bulgaria a înregistrat scoruri chiar mai slabe decât România. Am învins.
