Blocurile electorale la final de 2023

1,3K

În acest articol pun împreună două cercetări sociologice realizate de către INSCOP în intervalul 15-22 septembrie și respectiv Atlasintel în perioada 20-29 octombrie. Cele două sondaje au investigat intenția de vot la alegerile prezidențiale folosind metodologii diferite (listă de candidați la INSCOP, „numiți pe oricine doriți” la Atlasintel) și totuși imaginea rezultată este una coerentă.

Relevante nu sunt atât numele și scorurile aferente, cât blocurile de opinii, idei și valori pe care le relevă aceste date. Peisajul României, privit prin această prismă, e mai complicat ca oricând. Naționaliștii disperați, conservatorii moderați, susținătorii PSD, oponenții democratici ai coaliției PSD+PNL și cei care caută o salvare mesianică & non-partinică, dar civilizată reprezintă grupuri egale sau aproape egale.

Două dintre ele ies în evidență.

Raportând toate datele la totalul populației aflate în țară, grupul potențialilor votanți Geoană este atât considerabil (19,2% conform INSCOP, 20,4% conform Atlasintel), cât și unit.

Un grup de dimensiuni similare, dar divizat este alcătuit din fanii lui Simion și/sau Șoșoacă: din populația aflată în țară, 21,0% potrivit lui INSCOP și 21,9% potrivit lui Atlasintel. Modul în care se distribuie acești 21-22% variază între cele două sondaje, în cercetarea INSCOP Simion captând 2/3 iar Șoșoacă 1/3, în celălalt sondaj lucrurile stând invers. Sondaje viitoare vor arăta în ce măsură electoratul lui George Simion, aproape dispărut din spațiul public în ultimele luni, a fost sedus de către o competitoare virulentă și dinamică.

Pe locul trei, cu o lungime de barcă în spate, se află opoziția democratică. USR, REPER, PMP și Forța Dreptei nu s-au coalizat (încă) în jurul unui singur candidat la prezidențiale. Astfel, Drulă și Cioloș au susținerea a 7,4% conform INSCOP – sondaj în care intenția de vot pentru președinții PMP și Forța Dreptei nu a fost măsurată. În sumă, cei patru alături de Elena Lasconi operează pe un spațiu de 17,2% conform Atlasintel.

Ambele sondaje relevă impasul în care se află PSD și PNL. Candidatura lui Ciolacu stârnește interesul a 15% din românii aflați în țară conform INSCOP; în cercetarea Atlasintel suma Ciolacu+Firea este 12%. Starea de fapt trebuie semnalată cu o exclamație: candidatul PSD e pe cale să rateze accesul în turul doi! Dar Ciolacu are măcar opțiunea de a încerca să readucă la matcă o parte din votanții lui Geoană și astfel să „sară” pe unul din primele două locuri. PNL este și mai limitat, partidul având acces prin potențialii săi candidați (Ciucă, Hellvig, Bolojan sau Boc) la 8,5% (INSCOP) sau 10,5% (Atlasintel) din populație. 

O opțiune cu impact minor o reprezintă cooptarea lui Dacian Cioloș (deși negocierile ar fi intense), dar chiar și așa spațiul pe care ar opera PNL+REPER e inferior numeric celorlalte patru. O precizare necesară: diferența dintre valorile din acest paragraf și cele având de-a face cu blocurile „Geoană” respectiv „naționalismul populist” poate să pară mică la prima vedere. Ce contează 5% sau 10% când mai avem un an până la alegeri? Însă aceste valori procentuale nu sunt calculate din totalul votanților ci din totalul populației aflate în țară, fiind „grele”: 1% = 130.000 de români. PSD și mai ales PNL trebuie să muncească semnificativ pentru a ajunge în turul doi. Alianța în spatele unei candidaturi unice nu este o opțiune, fiind respinsă vehement de ambele electorate.

În ecuație mai intră și o susținere pentru Laura-Codruța Kövesi de 10,9%, conform Atlasintel. Aceasta este greu de lecturat, putând reprezenta un potențial de extindere pentru foarte multe din bazinele de mai sus – dar în mod cert nu pentru PSD.

 

Câteva concluzii sau posibile concluzii:

1. Știm câți români sunt în fiecare bloc. Câți vor veni la vot din fiecare bloc este o necunoscută. Conform INSCOP, nu există diferențe semnificative de mobilizare între blocuri – cifrele de mai sus sunt cele pe care le-am întâlni, cu mici modificări, și în ziua votului.
2. Mircea Geoană are șanse mai mari să devină președinte al României decât orice independent din istorie. Dar asta s-ar putea să nu însemne foarte mult: în tot anul 2024 luminile reflectoarelor vor sta ațintite asupra partidelor, vizibilitatea fostului ministru de externe urmând a fi limitată. De asemenea, infrastructura umană și logistică necesară unei candidaturi este dificil de construit: Geoană practic ar trebui să construiască un partid fără a-l denumi astfel.
3. Numărul blocurilor (cinci!) este remarcabil de mare. Alianțele între blocuri pot deveni utile chiar în vederea primului tur („renunțăm la candidatură și ne dați poziția de prim-ministru”). Dar pentru un efect măcar neutru în rândul votanților – suma blocurilor să fie egală cu procentele super-blocului rezultat – e nevoie de o muncă semnificativă în domeniul comunicării și, mai ales, de lideri persuasivi.
4. Fără o analiză a blocurilor precum cea de mai sus, candidaturile care operează solo sau aproape solo în interiorul blocurilor lor (Geoană, Ciolacu) pot fi supraevaluate. Cumulul de forțe care l-a dus la victorie pe Iohannis în mod repetat e răsfirat – dar nu distrus. Cinci milioane arhisuficiente pentru câștigarea prezidențialelor de către un candidat de factură liberală sunt răspândite între 10 candidaturi potențiale. În special careul USR-REPER-PMP-Forța Dreptei are capacitatea de a propulsa un candidat în turul doi, dacă reușește să preia o parte din magia care înconjoară figuri precum Geoană sau Kövesi.
5. De parcă situația bugetului nu era destul de neagră, BNR pronostichează o (nouă) creștere a inflației la începutul anului viitor (link mai jos). Ca țară, am mai trăit o erodare a puterii de cumpărare cu PSD la Palatul Victoria doar în perioada 1993-1996. Efectul a fost o creștere a prezenței la alegeri cu 1,3 milioane persoane, în contextul în care PSD – pe atunci FDSN – a pierdut 200.000 de voturi. Traducând totul în termenii anului 2024, preluarea de către Ciolacu a votanților lui Geoană nu va fi ușor de realizat, situația economiei mai degrabă îndepărtând românii de PSD decât apropiindu-i. Iar în afară de Geoană, PSD nu are de unde sau de ce să ia voturi.

______________

Referințe

BNR vis-a-vis de inflație: https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26697526-semnalele-pesimiste-ale-bnr-inflatia-creste-inceputul-anului-viitor-responsabil-este-impactul-majorarii-introducerii-unor-taxe-impozite.htm

Cercetarea INSCOP: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2023/10/2.10.23-Sondaj-INSCOP-News.ro-Partea-III.pdf

Cercetarea Atlasintel: https://www.digi24.ro/amphtml/stiri/actualitate/politica/sondaj-atlasintel-mircea-geoana-favorit-la-prezidentiale-este-urmat-de-sosoaca-si-kovesi-2595769