Putem face o analiză mai detaliată a situației industriei de retail europene și a marjelor lor de profit și pentru asta am ales pentru comparație principalele companii de retail cu rezultatele lor pe 2024 (cifră de afaceri, profit brut și rata/marja profitului) – Figura 1 – și le-am comparat cu rezultatele principalilor retaileri din România – Figura 2. La tabelul cu situația industriei de retail din România am adăugat și două firme cu capital românesc de dimensiune medie.
Figura 1 – Cifra de afaceri și profitul brut al principalelor companii de retail în Europa 2024.
Figura 2 – Cifra de afaceri și profitul brut al principalelor companii de retail în România 2023.
Ce se poate observa foarte ușor: marjele de profit (rata profitului brut) ale sucursalelor marilor retaileri europeni din România sunt aliniate la marjele companiilor similare la nivel european: toate sub 5%, numai Delhaize are 5,5% la nivel european și 2,2% are filiala din România (Mega Image).
În al doilea rând marjele de profit ale companiilor medii cu capital românesc sunt la fel de aliniate: 4,93% și 3,9% – este vorba de ultimele 2 companii din Figura 2, cele cu galben. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă: undeva între 2%-5% este profitul brut de așteptat de la această industrie, care nu câștigă din marje de profit mari, ci din volume de vânzări uriașe. Asta mai desființează un mit: acela că supermarketurile au mărit prețurile pentru a câștiga ele. De fapt au mărit prețurile la vânzare pentru că și achizițiile lor de produse s-au scumpit, deci a fost o creștere pe tot lanțul.
De fapt probabil că profiturile în jurul cifrei de 5% sunt cele ce se pot obține pentru această industrie unde concurența este foarte mare (nu numai marii retaileri, ci și mici comercianți din domeniu) și publicul foarte atent la orice variație minimă de preț a unui litru de lapte, a unui pachet de unt sau a unui kg de cartofi. Asta apropo de declarația dl. Ciolacu referitoare la boicot. Este posibil ca firmele străine să facă optimizare fiscală, dar dacă acest lucru este adevărat, Figura 2 arată că și firmele românești fac același lucru.
În al treilea rând trebuie știut că multinaționalele, corporațiile sunt interesate în primul rând de creșterea cotei de piață, deci de creșterea cifrei de afaceri, din rulaje foarte mari și nu de creșterea marjei de profit brut. Acest comportament este foarte rațional: în fond marile corporații doresc să minimizeze riscurile din partea concurenței și o poziție cât mai consolidată pe piața respectivă îi ajută. În plus cifre de afaceri mai mari înseamnă automat volume absolute de profit brut mai mari la aceeași marjă de profit – ceea ce evident că mulțumește acționarii.
Cu alte cuvinte stabilitatea în timp a obținerii unui profit consistent ca volum, cu marje de profit ne-riscante și adaptate pieței pe care acționează este obiectivul companiilor mari, indiferent de natura/naționalitatea acționariatului sau a conducerii executive. Evident alte marje de profit există în alte industrii – mai ales în cele unde inovațiile sunt absolut necesare și impun investiții masive sau unde se pot crea nișe de monopol: industria farmaceutică, industria electronică/comunicații/IT. De exemplu rata medie a profitului brut al Apple pe perioada 2020-2024 a fost de 43,3%, iar în industria de marjele de profit brut au fost între 10,7% și 64,9% – vezi Figurile 3 și 4.
Figura 3
Figura 4
Parcă e o diferență între Figura 1 și 4, nu? Această diferență este dată de tipul de activitate desfășurat: în industria de retail alimentar marjele de profit sunt mici și nu au cum să fie altfel, deoarece costul intrării pe piață (cost de capital și abilitățile necesare) sunt mici și atunci concurența este foarte mare.
În industria de mare tehnologie este exact invers și se pot crea cu ușurință nișe de cvasi-monopol – Apple este un bun exemplu pentru valoarea în sine a brandului care poate aduce astfel de marje de profit.
