Decizia CCR de respingere a candidaturii Dianei Şoșoacǎ e un dezastru. (Da, știu, Şoșoacǎ e cum e, dar nu ăsta e subiectul)
De ce zic asta;
1) Șoșoacă, cu cele 5-10 procente ale ei, conta în stabilirea ierarhiei pentru turul doi. Nu e un candidat oarecare. Reprezintă o bucată de electorat importantă. Egală în cnp-uri și libertăți cu oricare dintre noi.
2) Sunt deja luni de zile de când se tot discută despre cum PSD l-ar vrea pe George Simion în turul doi. Simion e singurul contracandidat în fața căruia Ciolacu e sigur că va câștiga.
Dispariția lui mme Șoșo de pe buletinul de vot nu înseamnă și retragerea în munți a electoratului ei. Decizia unui CCR dominat de pesediști vine să îl ajute pe singurul populist semnificativ rămas în cursă. Adică pe Simion.
3) Înțeleg, din primele informații, că i se reproșează lui Șoșoacă lipsa atașamentului față de Constituție și liste de semnături false. Prima e o chestie foarte vagă și subiectivă, a doua e de o ipocrizie înfiorătoare. Dacă luăm mâine toate listele de semnături depuse deja, vă garantez că în decembrie vom avea buletin de vot gol. Listele alea se trafichează, se copiază și se falsifică. Uneori din lipsă de capacitate logistică, alteori de lene și în alte cazuri pentru că întotdeauna s-a făcut așa. Aici nu partidele sunt de vină, ci legea complet tâmpită care limitează nepermis de mult accesul oamenilor la candidaturi. Dar, reiterez, strict pe lege, niciunul dintre ei nu e în regulă.
4) Riscul ca o bună parte din populație să intre în alegeri cu sentimentul că alegerea nu se face la urne ci în alte locuri e major și foarte periculos. Când oamenii încep să aibă gânduri dintr-astea devine neplăcut.
5) De aia ar fi deștept din partea contracandidaților să nu se bucure. Sau să nu o facă vizibil. Nimănui nu îi place să participe la un joc aranjat (mă refer la votanți aici). Cred că e unul din momentele alea în care să fii loial Constituției înseamnă să spui apăsat că CCR e o instituție disfunctională și cu un evident bias politic.
6) Nu-s așa de sigur că gamble-ul asta cu Simion va funcționa. Din contrǎ. A fost acuzat, împreună cu Șoșoacă, că e omul rușilor. Acum o să fie acuzat că e omul lui Marcel. Asta nu prea ajută la intrat în turul doi.
Concluzie: CCR nu e arbitru, e jucător. Simion e relevant doar atât cât au nevoie alții să fie, iar Marcel Ciolacu va trebui să convingă cumva că nu e Dragnea îmbrăcat în blană de ursuleț mișel. Până acum nu a reușit.
*
LE Între timp au venit și reacții de la partide. Undeva la granița dintre îngrijorare cabotin-ipocrită și temeri reale. Remarc fermitatea domnului Ciucă care, cu aerul unui om care tocmai s-a trezit dintr-un somn descoperă terifiat (sunteți pregătiți?)… PSD privindu-l în tăcere de pe marginea patului. Absolut înduioșător.
Cât privește PSD, comunicarea sa strategică e bună – scoate toate zgomotele corecte într-un comunicat, dar nu se poate abține să nu aplice, complet din senin, o smetie ministrei Justiției. O fi având Alina Gorghiu multe păcate, dar eliminarea doamnei Șoșoacă nu e unul dintre ele.
În nemuritoarele cuvinte ale lui Jay Z: „If you’re having girl problems I feel bad for you son/
I got ninety-nine problems but a bitch ain’t one”