Un film, un nume și o alegere. O alegere pe care cetățenii din Republica Moldova o vor face pe 28 septembrie 2025 pentru cele 101 mandate din Parlament.
“Plaha” nu e doar ficțiune. Este o oglindă culturală a realității politice moldovenești. Difuzarea lui exact în campania electorală creează o punte între cultura populară și politica electorală, amplificând dezbaterea despre: corupție, abuzul de putere, justiție, rolul și rețelele oligarhilor, precum și direcția europeană a Republicii Moldova.
Cultura devine astfel un canal de interpretare și critică socială, mai ales într-un context în care discursul politic oficial poate fi perceput ca distorsionat sau manipulat. Într-o societate ca cea a Republicii Moldova unde cultura și politica sunt profund interconectate prin memorie și traume colective, asemenea producții nu doar reflectă realitatea ci modelează percepțiile și comportamentele electorale.
Temele principale din Plaha precum: oligarhie și corupție, capturarea statului, controlul media, influențe externe, justiție subordonată, mecanisme de clientelism, se regăsesc și în programele electorale ale principalelor formațiuni politice din Republica Moldova.
Întrucât în prezent sondajele acordă cele mai mari șanse de a intra în Parlamentul Moldovei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocului Electoral Patriotic (BEP) și Blocului Alternativa (BA), este prezentată mai jos o analiză comparată cu angajamentele din programele celor trei concurenți principali:
Corupția
Corupția e prezentată în Plaha ca un fenomen sistemic, personalizat în figuri care controlează banii și deciziile cheie: mită, scheme, impunitate. Plaha face vizibil circuitul: bani → influență → impunitate, făcând astfel o hartă narativă a corupției sistemice.
Programul electoral al PAS include capitole dedicate justiției și luptei anticorupție propunând măsuri clare precum: continuarea procesului de vetting, consolidarea instituțiilor de investigare, transparență, iar în campanie mesajul oficial vorbește despre continuarea reformelor anticorupție începute în 2021. Aceste măsuri sunt formulate ca antidot la modelul „oligarhic”.
Blocul Patriotic (BEP), grupând PSRM, PCRM și alte formațiuni, se concentrează în campanie pe critica guvernului PAS acuzând „dictatura” sau „politizarea” reformelor. Platforma publică a blocului pune accent pe suveranitate, neutralitate și revenirea la politici economice sociale. Agenda anti-oligarhică a PAS este contestată ca fiind folosită politic.
Blocul ALTERNATIVA pune accent pe independența instituțiilor și depolitizarea justiției. Comunicările lor recente propun combaterea corupției prin instituții funcționale și transparente. Să nu uităm însă că Blocul ALTERNATIVA este condus de Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului, care a primit interdicție de a intra în România.
Concluzionăm că PAS oferă instrumente instituționale precum vetting și reforme care se bat direct cu imaginea din film prin demontarea rețelelor de corupție. BEP, prin discursul său, e mai degrabă contestatar al metodelor PAS. Acuză politizarea anticorupției și face efortul de a redirecționa atenția de la actorii economici la soluțiile guvernului. ALTERNATIVA reiterează nevoia de cadre neutre, deci oferă răspunsuri care corespund diagnosticelor filmului, însă, balanța poate fi foarte ușor înclinată spre opțiunea rusă.
Captura statului
Captura statului este arătată în Plaha ca intruziune a intereselor private, rețele clientelare și control pe instituţii cheie în deciziile publice. Filmul arată clar cum apar instituții subordonate intereselor de grup, fiind un efect al rețelelor oligarhice.
PAS îşi definește campania cu opțiunea pentru „de-oligarhizare” și consolidarea instituţiilor independente. Programul include finalizarea reformelor care vizează reducerea capturii.
Partidele care formează BEP au trecut prin perioade când, conform criticilor opoziției sau observatorilor, anumiți actori au folosit structuri pentru interese politice și economice. În campanie BEP acuză „regimul PAS” de abuz, iar în retorică promit restabilirea “echilibrului”. Însă, alianța include figuri politice care au fost cândva în centrul rețelelor politice tradiționale, ceea ce face ca discursul lor despre „captură” să fie ambivalent. Pe fondul competiției se identifică un risc crescut de polarizare și propaganda pro-Kremlin.
ALTERNATIVA declară explicit că nu poți construi statul de drept cu instituții subordonate și propune reforme structurale.
Din perspectiva reflectorului pus de Plaha pe acest capitol foarte important, PAS și ALTERNATIVA propun măsuri instituționale care atacă mecanismul capturii prin reforme și vetting obținând independența instituțiilor, în timp ce BEP oferă un discurs potrivit căruia problema ar fi creată de guvern. Deci, în termeni narativi, BEP contribuie la o dispută asupra cauzei.
Controlul media și manipularea informației
Cu mare măiestrie Plaha arată cum puterea economică și politică modelează discursul public. Controlul sau cumpărarea unor canale media, intimidarea jurnaliștilor sau crearea de ştiri favorabile figurează drept mecanisme clasice din trama filmului.
Una din temele programului PAS și din discursul guvernului este consolidarea spaţiului informaţional democratic și protejarea contra dezinformării. În actualul context electoral, autorităţile avertizează frecvent asupra campaniilor de dezinformare şi amintesc de necesitatea transparenței financiării media.
În mesaje publice, BEP acuză mass-media „controlată” de guvern sau de „interese străine”, în special în discursul pro-rusesc. Totodată, organizații şi jurnalişti au raportat, în campanii, existenţa unor reţele de dezinformare şi influenţe exterioare care amplifică mesaje generate de BEP.
ALTERNATIVA vorbește despre necesitatea transparenței și dezinformării ca amenințare. Elemente pentru protecția spațiului informațional găsim în programul lor la capitolul digital și justiție.
Filmul și realitatea campaniei se întâlnesc clar aici. Nu doar mecanisme tradiţionale cum ar fi presa cumpărată, ci și campanii digitale și dezinformare folosind AI, sunt parte a câmpului de bătălie, o temă pe care PAS o folosește pentru a legitima măsuri de protecţie democratică, iar BEP o folosește în parte pentru a denunța „cenzura” sau „manipularea” pro-guvern. Plaha oferă un cadru vizual util pentru a povesti aceste fenomene în termeni accesibili.
Influenţe externe
O temă abstractă dar care nu lipsește nici din film și nici din realitatea de zi cu zi. În film influenţele externe apar ca sponsori, protectori sau ca coordonatori care mișcă actorii interni. Filmul sugerează că rețelele transnaționale, financiare și politice susțin capturile locale.
Poziția oficială a PAS e pro-europeană. În campanie accentuează riscurile ingerinței externe, în special cele ruse și justifică reformele ca scut pentru suveranitate şi integrare europeană.
BEP acuzată de adversari de a avea linii de comunicare și afinitați pro-ruși, acest competitor electoral pune accent pe „neutralitate” și restabilirea relațiilor cu Rusia, o narațiune folosită pentru a contesta orientarea PAS. Mass-media şi analiştii au semnalat mobilizări și potenţiale influenţe externe în campania pro-BEP.
ALTERNATIVA se poziționează mai degrabă ca o alternativă centrată pe statul de drept și pe cooperare europeană și modernizare. Materialele lor prezintă viziuni de reformă și digitalizare.
Fiind o temă extrem de actuală și cu efecte pe termen lung, Plaha ilustrează modul în care influenţele externe pot captura statul prin finanțare sau protecție diplomatică. În lumea reală, acuzațiile reciproce despre finanțări, dezinformare și interferență în special dinspre Rusia, sunt tocmai elementele pe care campaniile și media le aduc în atenție constant, ceea ce face ca Plaha să funcţioneze ca o lentilă culturală pentru a explica aceste mecanisme.
Justiţie subordonată
Plaha ne aduce în prim plan personaje și instituții juridice compromise, folosite pentru a acoperi sau forța decizii. Justiția apare ca instrument, nu ca apărător neutru.
PAS dedică în programul său un capitol justiției și insistă pe continuarea vetting-ului, evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor și pe depolitizarea instanțelor. Măsuri prezentate ca esențiale pentru restabilirea independenței.
Retorica BEP acuză „abuzuri judiciare” ale guvernului și contestă reformele PAS. Opoziția făcută de BEP la anumite reforme creează tensiuni privind soluţiile propuse.
ALTERNATIVA promovează în programul său că un stat de drept nu se construiește cu instituții subordonate și militează, cel puțin teoretic, pentru independența sistemului judiciar.
Pe această temă comparația este cea mai directă: Plaha pune în scenă exact ceea ce PAS și ALTERNATIVA declară că vor combate: justiția instrumentată. BEP folosește frecvent criticile la adresa reformelor PAS pentru a denunța selectivitatea aplicării legii, ceea ce arată că disputa asupra independenței sistemului judiciar rămâne un câmp de confruntare narativă.
Mecanisme de clientelism
Viața prezentată în Plaha e bazată pe clientelism, recompense, posturi, contracte acordate acoliților. Sistemul funcționează pe loialități personale, nu pe reguli instituționale.
PAS promite măsuri de sporire a transparenței în achiziții publice, în numiri și în gestionarea resurselor, instrumente care vizează reducerea clientelismului.
În discursul public BEP acuză „clientelismul guvernamental” dar, având lideri cu istorii politice îndelungate, riscul reutilizării rețelelor tradiționale de patronaj rămâne un punct de atenție pentru observatori și jurnaliști.
ALTERNATIVA abordează teme de guvernare locală, dezvoltare regională și digitalizare, politici care, dacă sunt implementate transparent, reduc oportunitățile clientelare. ALTERNATIVA pune accent pe mecanisme administrative care să blocheze favoritismele.
Plaha ecranizează clientelismul ca fiind „sângele” rețelelor de putere. PAS și ALTERNATIVA propun instrumente menite să taie acest circuit. BEP, în abordarea sa critică la adresa guvernului, poate folosi discursul despre clientelism pentru a-și justifica revenirea la putere, dar realitățile istorice impun o privire critică asupra capacității oricărui actor de a elimina complet sistemul clientelar.
În contextul actual în care ne aflăm, Plaha devine oglinda unei societăți aflate între memorie, frică și speranță. Filmul ne arată ce se joacă în culisele puterii iar alegătorii vor decide dacă această poveste continuă sau se schimbă.
