La T1 al alegerilor prezidențiale 2025, GS a obținut un număr aproape dublu de voturi comparativ cu ND. În proximitatea T1, cu referire la intenția de vot pentru T2, sondajele indicau un avans de aproximativ 15 puncte procentuale pentru GS. Cu toate acestea, ND a câștigat alegerile la o diferență de 7 puncte procentuale .
Cum se explică rezultatul „neașteptat” de la T2 sau, spus altfel, de unde au venit voturile care i-au adus lui ND victoria în alegeri?
În extrem de puține situații institutele de sondaje din România fac publice bazele de date. Rapoartele publicate de aceleași institute prezintă rar tabelul de asociere dintre votul la T1 și T2. Chiar dacă aș fi avut acces la astfel de date, le-aș fi privit cu anumite rezerve, pentru motive ce țin de limite metodologice și practice. În principal este vorba despre numărul redus de cazuri asociat fiecărei perechi T1-T2. De exemplu, în cazul unui eșantion de 1000 respondenți, rămânem cu aproximativ 900 alegători care declară că vor vota / au votat, respectiv cu aproximativ 700 de alegători care declară intenția de a vota / votul efectiv pentru T1. Pentru situația în care avem cinci candidați mari la T1 (plus categoria celor care nu votează și la T2) și doi candidați la T2 (plus votanții noi), rezultă un număr de 18 perechi (T1 – T2), deci o medie de 39 cazuri pe pereche. O estimare care se bazează pe un număr atât de mic de cazuri are o imprecizie foarte mare. Mai mult, în cazul unor perechi „sensibile”, tentația respondenților de a ascunde răspunsul sau de a declara un alt răspuns decât cel real este mai mare (de aici și erori de estimare mai mari). Simplu spus, unii alegători nu vor recunoaște că au votat / intenționează să voteze pentru un anumit candidat. În concluzie, o analiză la nivel individual, bazată pe declarații din sondaje, nu este cea mai bună strategie.
O soluție alternativă este analiza / inferența ecologică. E vorba de o analiză realizată pe date la nivel agregat cu scopul de a produce inferențe cu privire la situația de la nivel individual. În domeniul studiilor electorale analiza este cunoscută sub numele de „voter transition matrix / probabilities”. Pentru a reduce cât mai mult posibilitatea realizării unor inferențe incorecte, e important să folosim date situate la un nivel de agregare cât mai redus. Prin urmare, toate analizele asociate acestui text sunt realizate pe datele oficiale la nivel de secție de vot. Am considerat toate secțiile de vot, inclusiv cele din străinătate. Pentru a simplifica prezentarea datelor, am redus analiza la candidații care au obținut un număr relativ mai mare de voturi la T1.
Valorile din grafic sunt procente pe linii (totalul pe fiecare linie e 100%), deci indică, pentru fiecare candidat de la T1, ponderea voturilor care s-au dus spre fiecare dintre finaliști. La nivelul fiecărei perechi (celule / combinații T1+ T2), mărimea relativă a transferului este comunicată vizual prin intermediul intensității culorii și a ariei dreptunghiului. O culoare roșie mai intensă, respectiv un dreptunghi mai mare, indică o pondere mai mare a voturilor transferate.
Finaliștii și-au conservat cea mai mare parte a voturilor primite la T1. Comparativ cu GS, ND a reușit să păstreze o pondere mai mare a voturilor de la T1 (91% vs. 85%). ND a primit 87% din voturile lui CA, 60% din voturile lui VP și 36% din voturile celorlalți candidați. Foarte important, ND a beneficiat de 69% dintre voturile celor care s-au prezentat doar la T2.
Pun mai jos un grafic alternativ de ilustrare a transferului de voturi, de această dată folosind valori absolute (mii voturi). Pentru că am exclus categoria celor care au votat doar la T1, totalurile nu reproduc exact valorile oficiale.
Finaliștii și-au conservat cea mai mare parte a voturilor primite la T1. Comparativ cu GS, ND a reușit să păstreze o pondere mai mare a voturilor de la T1 (99% vs. 96%). ND a primit 86% din voturile lui CA, 49% din voturile lui VP și 95% din voturile celorlalți candidați. Foarte important, ND a beneficiat de 66% dintre voturile celor care s-au prezentat doar la T2.
Un grafic cu valorile absolute: Pun mai jos un grafic alternativ de ilustrare a transferului de voturi, de această dată folosind valori absolute (mii voturi). Pentru că am exclus categoria celor care au votat doar la T1, totalurile nu reproduc exact valorile oficiale.
GS și-a păstrat 3.7 milioane din zestrea de voturi de la T1 și a pierdut aproximativ 162 mii în favoarea lui ND. De asemenea, GS a beneficiat de 631 mii voturi de la VP și 265 mii de la CA. La acestea s-au adăugat 717 mii voturi de la cei care au venit doar la T2.
ND și-a păstrat aproape toată zestrea inițială de voturi și a beneficiat de 1.6 milioane voturi de la CA, 594 mii de la VP, 162 mii de la GS și 439 mii de la alți candidați. La aceste voturi s-au adăugat 1.4 milioane voturi de la cei care au venit doar la T2.
O analiză a transferurilor în funcție de mediul de rezidență: Pun mai jos, fără alte comentarii, folosind primul format de grafic, situația transferurilor la nivelul secțiilor de vot din urban, rural și diaspora. Vă rog să comparați aceste grafice. Vă asigur că veți ajunge la concluzii interesante!
