235
Un politician, economist și finanțist și un profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice din București au citit “Zece mituri anticapitaliste: o critică a criticilor capitalismului”, cartea lui Rainer Zitelmann, apărută în colecția Laissez Faire a Institutului Mises România pentru rubrica noastră CoRecenzia. Discuția pe marginea cărții lui Zitelmann duce inevitabil la socialism, semn că socialismul rămâne în continuare unul dintre cele mai persistente mituri despre capitalism.
CoRecenzia este un exercițiu al Comunității Liberale 1848 prin care doi sau mai mulți autori scriu câte o recenzie pentru un eveniment sau carte de interes major. Comunitatea Liberală 1848 organizează această recenzie colectivă pentru a da mai multe perspective pentru evenimentele și ideile liberale.
Puteți accesa aici recenziile complete ale autorilor:
-
Octavian-Dragomir Jora: Zece întâmplări ciudate (puternic mitizate) și-o minune (de simplitate)
-
Claudiu Năsui: Este capitalismul de vină pentru toate rele care i se impută?
Capitalismul continuă să fie “evaluat”, chiar și în Europa de Vest sau Statele Unite, inclusiv în mediul academic, printr-o antagonizare cu un concept idealist al socialismului, observă în recenziile lor cei doi autori. Este doar acesta singurul mit care circulă pe piețele libere ale ideilor și vorbelor despre capitalism? Evident că nu.
Există discuție despre capitalism și socialism ca analiză a sistemelor fără să se menționeze sărăcia ca indice (în primul rând emoțional, nu factual) de evaluare? Se pare că nu, ambii autori explică. Dar ce spun cifrele? Ușor de anticipat.
Deși socialismul pus în aplicare a produs sute de milioane de morți, suferință colosală și a lăsat urme adânci asupra popoarelor, el încă pare seducător pentru mulți. Iar asta nu doar în Europa de Vest, ci și în SUA sau Europa de Est. Deși periodic își mai schimbă denumirea, esența socialismului rămâne aceeași: planificarea centrală a societății umane. Prin antiteză, capitalismul este sistemul economic în care fiecare om își planifică propria viață. Din el apare acea ordine extrem de complexă, dinamică, flexibilă și în perpetuă schimbare, ce permite unui fermier din Pakistan să se coordoneze cu o fabrică din România și, în final, să vândă unui consumator din Maroc. O ordine imposibil de planificat central după cum se vede și în toate experimentele socialiste.
scrie Claudiu Năsui deputat, economist și finanțist, în recenzia sa, care poate fi parcursă în integralitate aici.
Zece mituri anticapitaliste: o critică a criticilor capitalismului, cartea lui Rainer Zitelmann, nu este vreo „cântare” a capitalismului. Vorbim despre acel sistem economic pe care oamenii, în marea lor majoritate, îl storc cu încântare de variile bunuri și servicii, de prin lume adunate și sub nasul lor livrate, după cum, tot într-o majoritate (mai mult sau mai puțin aceeași!), îl trimit la descântare, doar-doar or scoate din el demonul cumulativ al sărăciei, inegalității, poluării, crizelor, plutocrației, monopolizării, lăcomiei, consumerismului, beligeranței, intoleranței ș.a.m.d. Lucrarea apare ca o demontare factuală/istorică (complementară, nu substituibilă, celor valorice/teoretice) a rechizitoriilor, făcute cu inconsecvență și ipocrizie, la adresa capitalismului real (cel neidealizat și neidilic), rămas căzut sub anatema marxistă.
scrie Octavian-Dragomir Jora, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice din București, în recenzia sa, care poate fi parcursă în integralitate aici.