Cu verva sa imbatabilă, fostul președinte Traian Băsescu a afirmat duminică seara la Digi24 că „România a început să facă figură de prostălăul Europei”, după reacția meschină a președintelui Iohannis la Washington, când a cerut „ceva la schimb” pentru a ceda temporar Ucrainei, aflate sub focul rachetelor și dronelor rusești, unul din sistemele Patriot de care dispune.
Cu alte cuvinte, putem aprecia că Iohannis a avut o reacție de bișnițar mărunt, incapabil să înțeleagă miza imensă a apărării Ucrainei pentru securitatea României, pentru că, dacă Ucraina cade, Putin are cale liberă spre gurile Dunării, adică spre România. Nu credeam că va fi nevoie să repetăm acest fapt elementar, dar iată că el este ignorat de cei care răspund de securitatea noastră. Totodată, este greu de înțeles cum își imaginează Iohannis că poate fi susținut pentru postul de Secretar general al NATO când gândește ca un „negustor de piei de cloșcă”, ca să-l cităm pe Caragiale?
Chiar dacă recunoaștem problemele legate de anumite aspecte ale mandatelor lui Traian Băsescu, intervenția sa recentă ne amintește că importante personalități politice cu mari ambiții și pretenții au primit, de-a lungul anilor, aprecieri credibile ce țin de familia lexicală a cuvântului „prost”. Nu era Mircea Geoană numit de Ion Iliescu „un prostănac”? Și nu a demonstrat el din plin că aprecierea i se potrivește? Nu îl vom analiza acum pe Geoană; am mai făcut-o și vom reveni la el când se vor definitiva termenii campaniei prezidențiale.
Totodată, nu cred că obiectul declarației lui Traian Băsescu privind „prostălăul Europei” era România, ci actualul ei președinte, care o compromite prin deficitul său de inteligență, competență și viziune, deficit care reverberează la nivelul conducerii României, pentru că nivelul de inteligență și competență al guvernanților din coaliția PSD-PNL nu este superior, ci inferior celui demonstrat de Klaus Iohannis și nu avem dreptul să ignorăm acest aspect când acești (sub)mediocri ne cer votul și au pretenția să guverneze cel puțin încă 10 ani de acum înainte.
Să privim mai întâi incapacitatea liderilor de la București de a reacționa inteligent și semnificativ la evenimentele din apropierea României. Dincolo de câteva fraze de circumstanță, nimeni nu a reușit să articuleze o analiză inteligentă a tentativei de asasinat la adresa premierului Slovaciei, Robert Fico, și, cu atât mai puțin, să combată tentativa de auto-victimizare a AUR, care se și vede martirizat de „progresiști” pe altarul suveranismului.
Cum am scris și săptămâna trecută, extremiștii din România nu sunt de fapt adversari politici ai PSD și PNL, ci, mai degrabă, potențiali viitori aliați. Dar oare au aflat domnii Ciucă și Ciolacu despre reuniunea partidelor de dreapta din Spania, din acest weekend, desfășurată sub sloganul patriotismului? Știu ei că acolo au fost prezenți politicieni care se pretind moderați și atlantiști, ca Giorgia Meloni, alături de anti-europeni pro-putiniști declarați ca Marine Le Pen și reprezentanți ai AfD, partid acuzat de procurorii germani că, prin doi dintre liderii săi, spală bani pentru Putin?
S-au gândit ei la relațiile tot mai strânse dintre AUR și Fratelli d’Italia și la posibila cooptare a partidului cripto-putinist al lui George Simion în grupul conservatorilor și reformiștilor (ECR) din viitorul Parlament European, grup care, de altfel, este un adversar declarat al PSE, familia socialiștilor europeni din care face parte PSD, și PPE, familia popularilor de care aparține PNL?
Ar fi interesat de știut, de pildă, cum vor reacționa PSD și PNL dacă Ursula von der Leyen va accepta susținerea ECR pentru candidatura sa la un nou mandat la conducerea CE, cum a sugerat, de altfel, printr-un răspuns ambiguu dat într-o emisiune televizată. Ne întrebăm așadar, în mod legitim, cum apără PSD și PNL valorile europene.
Înainte de a răspunde la această întrebare, constatăm că nici Marcel Ciolacu, nici Nicolae Ciucă nu dau dovadă că ar înțelege problematica europeană sau problematica geopolitică, ambele direct relevante pentru România. Într-un interviu confortabil la o televiziune de știri, săptămâna trecută, Marcel Ciolacu a reușit doar să ascundă sub preș problema cedării sistemului Patriot către Ucraina, repetând ca un automat că ea va fi decisă de CSAT. Mai mult nu a reușit să spună, iar problemele europene de fond nici nu au fost abordate, poate și pentru că premierul știe că nu înțelege de fapt acest capitol.
Tot ce știe și înțelege este cum să ia măsuri populiste, care contrazic legile economiei și reglementările europene, cum ar fi reacția isterică a guvernului la scumpirea unor produse, pe care încearcă să o combată reducând prin OG, adică prostește, adaosul comercial fără să fi făcut vreun studiu al pieții sau al impactului unor astfel de măsuri, doar pentru a masca rolul determinant al guvernului în menținerea inflației la un nivel ridicat. Dar este suficient să-l asculți pe ministrul Agriculturii câteva minute pentru a-ți da seama de inadecvarea sa la standardele europene de profesionalism.
Cum este suficient să încerci să urmărești tentativele chinuite ale lui Marcel Ciolacu de a avea un discurs ca să-ți dai seama că omul era mai potrivit în contextul confuz, primitiv și agresiv al anului 1990 decât la conducerea unei țări membre a UE și a NATO.
Nici partenerul politic al lui Marcel Ciolacu și predecesorul său în funcția de prim-ministru, liderul PNL Nicolae Ciucă, nu demonstrează că ar depăși cu mult nivelul de inteligență și competență al liderului PSD. Pedalând pe discursul conservator și patriotard, domnul Ciucă nu abordează direct nicio problemă europeană și nu spune decât generalități pe temele arzătoare de geopolitică, domeniu în care, ca mare general NATO ce se pretinde, ar trebui să fie expert.
În schimb, discursul său bâlbâit și împiedicat, lipsit de substanță, a devenit subiect de bancuri pe rețelele sociale. Am avut cu toții prilejul să ne „regalăm” cu discursul găunos al liderilor PNL cu prilejul lansării candidaților PNL la alegerile locale, căci televiziunile de știri ne-au asasinat aproape zilnic cu intervențiile celor doi plagiatori care conduc partidul: Lucian Bode și Nicolae Ciucă.
În afară de platitudini, nu am putut auzi nimic despre agenda europeană sau despre problemele dramatice cu care se confruntă UE la ora actuală și care îi pun sub semnul întrebării viitorul. Și aceasta pentru că, de fapt, nici nu există o campanie pentru europarlamentare, nu doar pentru că miza localelor este crucială pentru celelalte rânduri de alegeri, ci și pentru că elitele politice ale PSD și PNL pur și simplu nu sunt pregătite intelectual și profesional să abordeze aceste probleme.
Singurul element care leagă discursul pnl-ist de UE este tema banilor europeni, supralicitată și prezentată simplist de Nicolae Ciucă și Rareș Bogdan, care ignoră chestiunea reformelor cerute pentru alocarea acestor bani și nu vorbesc deloc de valorile europene. Recunoaștem logica minor negustorească a lui Klaus Iohannis. Atât poate PNL, nimic mai mult.
În schimb, aflăm că Rareș Bogdan ar vrea să fie comisar pentru extindere, pentru că îl „interesează Moldova”. Probabil la fel cum îl interesează achiziția unui nou ceas Rolex, căci despre problemele Moldovei nu l-am auzit vorbind competent, iar problematica extinderii UE în Balcani, cu Serbia, de pildă, se dovedește prea complexă pentru nivelul de superficialitate ale prim-vicepreședintelui PNL.
Nu ne mirăm deci că România joacă în cheie minoră, se aliniază la linia celor mai puternici în UE și nu are o voce distinctă. Tot ce vor, de fapt, liderii PSD și PNL, este să fie lăsați să-și vadă de propriile matrapazlâcuri și devieri de la normele și valorile europene, în schimbul unei obediențe adesea păguboase pentru țară.
Iar Comisia Europeană, copleșită de probleme reale, este mulțumită cu acest compromis, deocamdată, chiar dacă guvernanții noștri acționează împotriva valorilor europene. Ce altceva fac ei acum, când își propună să intervină direct în mecanismele pieței?
În sfârșit, nici pe plan intern nu asistăm la manifestări care să scoată în evidență un înalt grad de inteligență din partea coaliției. Marcel Ciolacu a făcut un calcul meschin forțând candidatura doctorului Cîrstoiu pentru a o bloca pe Gabriela Firea și a-l favoriza pe Cristian Popescu-Piedone, și s-a trezit cu eșecul rușinos al unei candidaturi comune PSD-PNL, cu Gabriela Firea revenită în forță în campania pentru Primăria Generală și cu Piedone marginalizat (o consecință neintenționată, dar benefică a limitărilor intelectuale ale liderului PSD).
În treacăt fie spus, această întorsătură a lucrurilor nu este nici în avantajul lui Nicușor Dan, care trebuie să se lupte concomitent cu Gabriela Firea și cu Sebastian Burduja, care nu pot fi acuzați de lipsă de inteligență. Problema doamnei Firea este moralitatea. În schimb, la sectorul 1, PNL promovează un candidat cu un discurs al cărui primitivism este întrecut doar de agresivitatea sa, și anume fostul ofițer SRI Gheorghe Tuță, complet lipsit de performanțe, iar la sectorul 2, pe ineptul Hopincă. Din nou, atât s-a putut.
Nu este deci de mirare că avem o campanie atât de slabă și de lipsită de substanță, încât nimeni nu o urmărește, deși atât miza localelor, cât și cea a europarlamentarelor este uriașă.
Riscul este ca electoratul să fie dezabuzat și scârbit și să valideze somnambulic, prin absență sau vot inconștient și neinformat, triumful submediocrității la conducerea țării. Nu ne vom aventura însă în previziuni și nu vom specula asupra sondajelor, căci nimic nu este sigur în acest moment.
Doar pe 9 iunie, nu mai devreme, vom afla ce vor fi decis românii asupra viitorului lor.
