Răspunsul la întrebarea din titlu diferă adesea în funcție de cine și cum a cules datele. Am semnalat în ultimele două postări faptul că estimările intențiilor de vot variază mult în funcție de institut și tehnica de colectare a datelor (telefonic vs. online). Graficul de azi ne arată cum variază estimările intențiilor de vot în funcție de două variabile: tehnica folosită (telefonic vs. online) și experiența institutului care a produs estimările (institut nou vs. vechi; am considerat că un institut e nou dacă nu a publicat sistematic estimări ale intențiilor de vot cu ocazia ultimelor două runde de alegeri).
Valorile prezentate în grafic sunt predicții pe baza unui model de regresie multinominală în care am inclus două variabile de control: numărul de zile până la alegeri și o evaluare personală, (parțial) subiectivă, cu privire la existența unei posibile favorizări, nu neapărat intenționate, a unui candidat din partea unui institut. Am considerat că favorizarea are loc atunci când există un potențial conflict de interese între rolul de „sondor” și alte roluri (consultant campanie, servicii de colectare de date, membru sau simpatizant partid / candidat, istoric relevant comun). Despre favorizare voi discuta într-o analiză viitoare.
Valorile din grafic prezintă intențiile de vot prezise de model pentru ziua de 14 aprilie (20 de zile înainte de turul 1). Pentru fiecare candidat am estimat șapte valori: toate sondajele, sondajele online, sondajele CATI, sondajele online realizate de institute cu vechime, sondajele online realizate de institute noi, sondajele CATI realizate de institute cu vechime, sondajele CATI realizate de institute noi. În cazul candidaților Elena Lasconi și Nicușor Dan variațiile intențiilor de vot sunt mici, deci, destul de probabil, estimările sunt apropiate de realitatea de la acest moment (14 aprilie). În cazul lui George Simion variațiile sunt puțin mai mari: intenția de vot pentru acest candidat este puțin mai mare în cazul sondajelor telefonice, respectiv a institutelor cu vechime (sondajele online realizate de institute noi produc estimarea cea mai mică). Intenția de vot pentru Crin Antonescu, respectiv Victor Ponta variază foarte mult: Crin Antonescu obține scoruri mai mari în cazul sondajelor online (surprinzător și ciudat, aș zice, dat fiind profilul probabil al electoratului acestui candidat), iar Victor Ponta obține scoruri mai mari în cazul sondajelor telefonice.
Pe baza estimărilor din grafic, sunt șanse mari ca, la acest moment (14 aprilie), primul loc să fie ocupat de George Simion, iar ultimul de Elena Lasconi. Pe locul secund, funcție de datele la care ne uităm, se poate situa oricare dintre ceilalți trei candidați. Pentru că (1) sondajele telefonice sunt, în general, mai potrivite pentru contextul din România (mai ales că populația de interes este cea națională) și (2) în mod normal institutele care activează de mai multă vreme pe piață ar trebui să producă estimări mai corecte, am putea aprecia că intenția de vot pentru fiecare dintre cei trei candidați se situează undeva în intervalul 16-21%, prin urmare lupta pentru locul doi este foarte strânsă. Dacă alegem să avem încredere ceva mai mare în sondajele online, respectiv în institutele nou apărute, lupta pentru locul secund se dă doar între Crin Antonescu și Nicușor Dan, primul având probabil un ușor avans.
