fbpx

Cine ar fi votat cu Lasconi vs. cine ar fi votat cu Georgescu. Profile electorale

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

În ultimele articole am analizat câteva teme pe baza datelor din ancheta IRES de la finalul anului 2024 (vezi aici și aici; mulțumiri IRES pentru accesul la baza de date și acordul de publicare a acestor analize). Unele dintre temele analizate par să nu aibă o legătură una cu alta. Temele au totuși un numitor comun: există suspiciuni rezonabile că au o legătură cu preferința de vot. În analiza de față investighez tocmai această legătură, de această dată în cazul turului doi al alegerilor prezidențiale. Întrebarea de vot a fost următoarea:
Dacă turul al doilea al alegerilor prezidențiale nu ar fi fost anulat, care ar fi fost opțiunea dumneavoastră?
Pentru această analiză am grupat răspunsurile în trei categorii: ar fi votat cu Lasconi, ar fi votat cu Georgescu și alt răspuns (nu ar fi votat, vot anulat, nu știu, nu răspund). În grafice am prezentat doar valorile asociate cu votul pentru Lasconi / Georgescu, respectiv diferența dintre aceste valori.

Analiza este grupată în trei secțiuni:
(1) O comparație a profilelor electorale ale candidaților Elena Lasconi și Călin Georgescu.
(2) O comparație a factorilor care au contribuit la formarea opțiunilor de vot.
(3) O comparație a probabilităților de vot în funcție de principalii determinanți ai votului.

Care au fost intențiile de vot în funcție de fiecare dintre sub-populațiile pe care le-am avut în vedere? Graficul de mai jos ne răspunde la această întrebare. Primele două coloane (Variabila și Categoria) definesc sub-populația de interes. Următoarele două coloane arată intențiile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați, adică vestitele „procente pe linii”! Diferența până la 100% o reprezintă cei care au oferit un alt răspuns. Ultima coloană prezintă diferența dintre ponderea voturilor pentru Georgescu și ponderea voturilor pentru Lasconi.

Graficul permite compararea simultană a preferințelor de vot în funcție de candidat și o sub-populație, respectiv, la nivelul unui candidat, în funcție de o sub-populație. De exemplu, putem observa că 28% dintre femei declară că ar fi votat cu Lasconi și 47% cu Georgescu (restul de 25% dau un alt răspuns). Pentru că aproape aceleași valori apar și în cazul bărbaților (30%, 50%, 20%), putem spune că intențiile de vot ale celor două sub-populații sunt similare.

Cu referire la nivelul de educație formală observăm că (1) ponderea voturilor pentru Georgescu scade pe măsură ce crește nivelul de educație, (2) ponderea voturilor pentru Lasconi crește pe măsură ce crește nivelul de educație, (3) dacă ar vota doar cei cu studii elementare, Georgescu ar fi câștigat detașat și (4) dacă ar vota doar cei cu studii superioare, Lasconi ar fi câștigat detașat.

Vă las pe voi să descoperiți alte diferențe importante. Nu uitați însă că datele din acest grafic indică doar posibilitatea existenței unei legături între intenția de vot și caracteristicile analizate. Fie următorul exemplu: Observăm că populația din mediul rural votează într-o măsură mai mare cu Georgescu.

Putem spune că acești alegători votează cu Georgescu din cauză că trăiesc în rural? Nu neapărat.

Ar trebui să verificăm dacă nu există o altă caracteristică (educația?) care e asociată simultan cu mediul de rezidență și intenția de vot. Mai apar diferențe de vot în funcție de mediul de rezidență atunci când controlăm nivelul de educație (adică analizăm relația dintre vot și mediul de rezidență separat pentru fiecare nivel de educație)? Anticipez, datele spun că nu. Cei din rural votează într-o măsură mai mare cu Georgescu pentru că nivelul lor de educație e mai scăzut, nu pentru că locuiesc în rural.

 

 

Pe baza analizelor anterioare am selectat caracteristicile în funcție de care intențiile de vot variază semnificativ. Am construit un model de predicție a intențiilor de vot în care am ținut cont simultan de toate aceste caracteristici. Valorile din următoarele trei grafice sunt predicții ale intențiilor de vot produse de acest model. Datele din acest grafic ne permit să formulăm, cu unele limite, afirmații (potențial) cauzale. La modul general, citim datele astfel: „Celelalte caracteristici considerate fiind aceleași, comparativ cu categoria 1 (de exemplu femeie) categoria 2 (bărbat) are o probabilitate mai mare / mai mică / similară de a vota cu X”.

Câteva exemple de interpretare: Dacă eliminăm celelalte diferențe considerate în analiză, femeile și bărbații au preferințe de vot similare; preferința pentru Lasconi e mai mare în cazul votanților cu studii superioare; preferința pentru Georgescu scade pe măsură ce crește nivelul de educație formală; raportat doar la cei cu studii superioare, 41% ar vota cu Lasconi și 33% cu Georgescu; cei care utilizează TikTok au șanse mai mari să voteze cu Georgescu.

Intenția de vot pentru Georgescu crește pe măsură ce scade vârsta, schimbările economice și politice din ultimul an sunt evaluate negativ, perioada comunistă este văzută pozitiv, preferința pentru democrație este mai mică, se dorește ca Statul să stabilească prețurile și salariile și există o încredere mai mare în preoți.

Intenția de vot pentru Lasconi crește pe măsură ce perioada comunistă este văzută negativ (deprivare, puține lucruri bune), preferința pentru democrație este mai mare, există o încredere mai mare în profesiile din sistemul public și mai mică în preoți.

În urma analizei de mai sus am identificat principalii factori (dintre cei pentru care am avut date) care, cu o mare probabilitate, determină opțiunile de vot: nivelul de educație formală, evaluarea situației economice și politice din România în 2024 comparativ cu 2023, reprezentările cu privire la perioada comunistă și preferința pentru o societate de tip democratic.

În graficul de mai jos prezint valorile prezise ale intențiilor de vot la nivelul combinațiilor dintre clasele acestor variabile. Pe fiecare linie apar valorile prezise în cazul unei sub-populații, caracteristicile acesteia fiind precizate în primele patru coloane:

  • educație (Edu): mai puțin decât liceul (<liceu), liceu/post-liceală (liceu), studii superioare (>liceu),
  • evaluarea comparativă a situației economice și politice din România, 2024 vs. 2023 (RO): mai bine în 2023 (23>24), la fel (23=24), mai bine în 2024 (23<24),
  • evaluarea comunismului (Com): bun (+) sau rău (-) și
  • preferința pentru democrație (Demo): cel mult neutră (0), mare (+) și foarte mare (++).

Următoarea coloană indică ponderea opțiunilor de vot pentru Lasconi, respectiv Georgescu, iar ultima coloană indică diferența dintre cele două opțiuni. Observăm că intenția de vot pentru Georgescu este maximă în cazul combinațiilor: educație elementară sau liceu + situația din România s-a deteriorat + comunismul e bun + preferință neutră sau mare pentru democrație. Aproape în oglindă, intenția de vot pentru Lasconi este maximă în cazul combinațiilor: educație superioară + comunismul e rău + preferință foarte mare pentru democrație.

În concluzie, principalii determinanți ai opțiunilor de vot au fost: nivelul de educație formală, percepția cu privire la direcția în care s-a schimbat situația din România (economia, politica internă și politica externă), reprezentarea perioadei comuniste și preferința pentru o societate de tip democratic.

Cei cu studii superioare, care evaluează negativ perioada comunistă și pozitiv democrația ar fi votat dominant cu Lasconi. Cei care au absolvit cel mult liceul, care evaluează pozitiv perioada comunistă și nu preferă neapărat să trăiască într-o societate de tip democratic ar fi votat dominant cu Georgescu.

Evident, „suspecții” incluși în aceste analize sunt doar o parte dintre factorii care pot explica opțiunile de vot. Am avut în vedere o serie de alți factori. Pentru a nu crește și mai mult durata medie de aplicare a chestionarului nu a fost posibilă includerea și mai multor întrebări. Oricum, au fost adresate mai multe întrebări decât ar fi fost recomandat pentru o anchetă telefonică. Cu și mai multe întrebări, calitatea datelor ar fi scăzut.

Toate valorile prezentate în graficele de mai sus trebuie privite cu anumite rezerve. Spun asta pentru că, având în vedere tipul de analize realizate, eșantionul a fost mai degrabă mic (964). Simplu spus, în cazul unora dintre combinațiile de variabile volumul eșantionului a fost mic. În astfel de situații este mai probabil ca eventualele cazuri puternic particulare pe alte dimensiuni să aibă un impact disproporționat asupra estimărilor produse în cazul combinației respective de variabile (caracteristici).

Nu fi pufi

Dă un share

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00