Prima dată când un penelist a ocupat locul al doilea în turul întâi la prezidențiale, el nu a reușit să intre în finală. Pur și simplu fiindcă pe primul loc s-a aflat atunci un candidat care luase 85% din voturi. E vorba – ați ghicit! – despre Ion Iliescu. Se întâmpla în 1990 și penelistul care a participat la scrutin era Radu Câmpeanu. Scorul lui a fost de 10,8%.
Doi ani mai târziu, peneliștii nu au avut un candidat la prezidențiale. De fapt, l-au propus pe Regele Mihai. Care a refuzat. Ideea a fost atât de proastă încât a avut un impact și asupra scrutinului legislativ, ținut simultan cu primul tur al cursei pentru Cotroceni: PNL a ratat intrarea în Parlament.
În 1996, peneliștii au schimbat strategia: au revenit în Convenția Democratică din România (CDR), alianța anticomunistă pe care o părăsiseră la alegerile precedente, așa că l-au susținut la președinție pe cel care avea să câștige: Emil Constantinescu. Sprijinul le-a fost răsplătit cu patru ani în guvern.
Când se încheia legislatura, șefii PNL i-au transmis lui Constantinescu că nu-l mai susțin pentru un nou mandat. L-au preferat pe Theodor Stolojan, care fusese al doilea prim-ministru al lui Iliescu și care-l și susținuse pe acesta în campania din 1996. Intrat în partid în 2000, Stolojan a adunat 11,7%. A ocupat locul al treilea, cu două procente mai mult decât candidatul desemnat de CDR. PNL a intrat în camere, CDR – nu.
În 2004, ar fi trebuit ca Stolojan să intre din nou în cursă pentru PNL, dar și pentru Partidul Democrat (PD), a doua formațiune care guvernase în 1997-2000 și care mai reușise să treacă pragul electoral. Numai că Stolojan a abandonat cursa cu mai puțin de două luni înainte de chemarea la urne. În locul lui, a candidat liderul PD, Traian Băsescu. Victoria acestuia a adus din nou PNL la Palatul Victoria, de data aceasta cu un premier din rândurile sale, C. Popescu-Tăriceanu.
Până scrutinul prezidențial următor, peneliștii s-au certat cu PD, devenit la un moment Partidul Democrat Liberal, așa că în 2009, când Traian Băsescu se prezenta pentru al doilea mandat, PNL l-a lansat în cursă pe Crin Antonescu. Care a fost votat, din postura de candidat al opoziției, de 20% din alegători. S-a situat pe locul trei, finala jucându-se între președintele în funcție și Mircea Geoană, liderul PSD.
În 2014, ar fi trebuit să candideze din nou Antonescu. Care apucase să ocupe pentru o lună fotoliul de la Cotroceni, în vremea celei de-a doua suspendări a lui T. Băsescu. Numai că Antonescu s-a dat la o parte, pentru a-i lăsa locul unui fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România, înscris cu puțin timp înainte în PNL.
Victoria lui Iohannis a fost posibilă doar fiindcă partidul cu care peneliștii se războiseră șase-șapte ani – PDL – a acceptat să se topească în PNL. Care a părăsit, tot atunci, familia liberală, pentru a intra în cea a popularilor europeni.
Acum cinci ani, realegerea lui Iohannis a fost floare la ureche, fiindcă a avut-o drept adversară pe V. Dăncilă, o pesedistă lipsită de talent politic, dar folosită ca marionetă de către Liviu Dragnea. Așa că președintele în funcție a realizat scorul cu care Iliescu îl învinsese pe Vadim Tudor în 2000. Promițând, între altele, că nu va mai aduce PSD la guvernare. Știți ce a făcut după ce s-a văzut cu sacii-n căruță.
De curând, liderul PNL Nicolae Ciucă a anunțat că dorește să candideze la Cotroceni. Profilul e diferit de al tuturor celor susținuți de peneliști din 1989 încoace. Într-adevăr, deși a petrecut câțiva ani în afara țării, precum Radu Câmpeanu, Ciucă nu are elocința primului penelist care a candidat pentru fotoliul prezidențial.
Are doctorat, cum are și Emil Constantinescu, dar al lui e plagiat. A fost prim-ministru, ca și Stolojan, dar nu a lăsat impresia că s-ar pricepe la guvernare fără mari proptele din partea consilierilor. Deși a purtat haina militară precum Băsescu, nu are carisma fostului președinte și cu atât mai puțin experiența politică a acestuia.
A auzit cu siguranță despre Brătieni, dar e departe de a putea vorbi despre ei precum profesorul de istorie Crin Antonescu. În fine, dacă Iohannis a mobilizat mitul neamțului harnic și onest, Ciucă s-a folosit de mitul unui brav ostaș, deși aduce mai degrabă cu Moș Teacă.
Intrat în PNL când era pensionar, Ciucă e o creație a lui K. Iohannis. Una dintre numeroasele decepții pe care ni le-a servit pe tavă. E greu de crezut că N. Ciucă va prinde finala. Căci e un om al trecutului, nu al viitorului.
Surse foto: Radu Câmpeanu (istorie-pe-scurt.ro), Theodor Stolojan (OK!), Crin Antonescu (Facebook), Klaus Iohannis (National), Nicolae Ciucă (Facebook).
