La Comunitatea Liberală 1848 am pregătit o listă de recomandări a cărților nonficțiune de inspirație liberală și/sau în spiritul democrației liberale. Am apelat la autorii Comunității Liberale 1848 pentru a propune cititorilor un top al cărților publicate în 2023 pe care le consideră de neratat pentru publicul nostru. Ele sunt însoțite de o succintă prezentare, integrată la finalul titlului cărții.
Armand Goșu, Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială, Polirom
Analiza agresiunii ruse în Ucraina, realizată de un specialist al spațiului ex-sovietic, dintr-o perspectivă democrat-liberală. (Cristian Preda)
Această volum cuprinde mai multe interviuri oferite de autor în perioada 2014-2023 și care acoperă evenimente semnificative care ne-au putea ajuta să înțelegem mai bine „lumea rusă” iliberală a dictatorului Putin. Autorul abordează într-un mod profesionist tema provocărilor lansate de Rusia lui Putin împotriva democrațiilor liberale contemporane, inclusiv la adresa României și Republicii Moldova. (Nicalae Țîbrigan)
Cristian Preda, De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii?: plus alte 21 de întrebări pestrițe despre politica românească, Humanitas
Această carte oferă o analiză lucidă și ironică a scenei politice românești, abordând teme importante precum compromisul politic, alternanța la guvernare, votul, statul de drept și alte aspecte ale democrației liberale. Cartea este scrisă într-un stil accesibil și plin de umor, ceea ce o face plăcută de citit. De asemenea, oferă o analiză profundă și perspicace a realității socio-politice românești. (Nicolae Țîbrigan)
Cristian Ghinea, Cine a făcut România. Răscrucile noastre, Humanitas
O istorie a occidentalizării României de dinainte de 1944, o critică a postcomunismului de la noi și deopotrivă o propunere de politici publice făcută de doctrinarul noului liberalism românesc. (Cristian Preda)
Cartea argumentează documentat continuitatea dintre generația făuritorilor României moderne și adepții unei transformări în sens european din zilele noastre. (Bogdan Murgescu)
Autorul explică principiile după care s-au ghidat părinții fondatori ai națiunii române – modernizare, egalitate în fața legii, proprietate -, principii fundamentale ale lumii occidentale, în esența lor, principii liberale. (Gabriel Mursa)
Această carte oferă o interpretare liberală a istoriei moderne a României. Autorul argumentează că România a fost un proiect patriotic iluminist de eliberare a unor provincii care rataseră primul val european de modernizare. Generația pașoptistă a profitat de înfrângerea militară a Rusiei pentru a-i scoate pe români din scenariul absorbției în imperiul feudal rusesc. Autorul abordează o serie de teme importante, cum ar fi: rolul liberalismului în crearea României moderne, riscurile deturnării visului românesc de către „elitele de pradă”, necesitatea revenirii la valorile liberale pentru a finaliza modernizarea României. Cartea este scrisă într-un stil accesibil și captivant, ceea ce o face plăcută de citit. De asemenea, oferă o analiză profundă și perspicace a realității istorice și socio-politice românești. (Nicolae Țîbrigan)
Alexandru Călinescu, O lume care a luat-o razna. Câteva reflecții de bun simț la ce ni se-ntâmplă, Humanitas
Critici acide ale aberațiilor stângismului extrem, dar și set de recomandări de lecturi politice și istorice făcute de un liberal clasic și un anticomunist lucid, cu discernământ rafinat. (Cristian Preda)
Ciprian Mihali, Dicționar ilustrat de educație socială, cu desene de Dan Perjovschi, Humanitas
O apologie a moderației politice, pornind de la provocările educației, de la fabricarea dușmanilor în era infodemiei și de la discriminarea nerecunoscută de adversarii corectitudinii politice. (Cristian Preda)
Dan Pavel, Pandem(i)ocrația, Institutul European
Reflecție politologică pe marginea influenței descoperirilor științifice asupra societății de azi, dar și despre responsabilitatea politică a Chinei în declanșarea crizei produse de pandemia Covid19. (Cristian Preda)
Gabriel Andreescu, Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei, Polirom
O analiză erudită a diverselor cazuri de instrumentare a memoriei istorice și a controverselor generate de aceasta. Volumul cuprinde și un set amplu de observații cu privire la principiile fundamentării unei etici a memoriei care să fie etică și umanistă. (Bogdan Murgescu)
Alina Alexandra Iancu, Trădarea lui Polichinelle. Candoare și anticorupție în România precomunistă, Institutul European
O analiză a modului în care au fost deformate alegerile și funcționarea sistemului politic în Vechiul Regat și în România interbelică. (Bogdan Murgescu)
Dragoș Iliescu, Testarea standardizată în educație, Humanitas
Testarea standardizată reprezintă un instrument fundamental atât pentru măsurarea performanței elevilor/studenților, cât și pentru evaluarea eficienței sistemului de învățământ și fundamentarea politicilor de îmbunătățire a acestuia. Analiza este realizată la un nivel accesibil de unul dintre cei mai buni experți în domeniu. (Bogdan Murgescu)
Alexandru Volacu, Limitele electoratului. Cine ar trebui să poată vota într-o democrație, Institutul European
Autorul discută argumentele pentru includerea/excluderea unor categorii precum adolescenții, persoanele cu dizabilități, cetățenii condamnați penal, nerezidenții respectiv cetățenii altor state rezidenți în statul în care au loc alegerile. (Bogdan Murgescu)
Carl Menger, Erorile istoricismului, Editura Mises
Cartea surprinde disputa doctrinară celebră dintre C. Menger, pe de o parte, și adepții Școlii istorice germane, în special, Gustav Schmoller, pe de altă parte. Autorul demonstrează incapacitatea istoriciștilor germani de a înțelege fenomenele sociale, în special, cele economice, din cauza unei metode de cercetare complet nepotrivite. (Mihai Maci, Gabriel Mursa)
Rainer Zitelmann, Zece mituri anticapitaliste. O critică a criticilor capitalismului, Editura Institutul Ludwig von Mises-Romania
Una dintre cele mai interesante cărți de popularizare publicată în România, în ultimii ani. Autorul demontează cele mai importante zece mituri formulate împotriva capitalismului, devenite populare. (Gabriel Mursa)
Walter C. Parker, Education for Liberal Democracy Using Classroom Discussion to Build Knowledge and Voice, 2023
(Corina Atanasiu)
Adrian Wooldridge, Aristocraţia talentului. Cum a creat meritocrația lumea modernă, Polirom
Explorează ideea că oamenii ar trebui să avanseze în funcție de talentele lor, nu de statutul la naștere. De la China antică până la Vestul modern, autorul descrie cum meritocrația a influențat societățile și susține că rămâne cea mai bună cale pentru mobilitate socială, creștere economică și dezvoltare umană. O carte de mare actualitate. (Corneliu Bjola)
Rory Stewart, Politics on the Edge, Penguin Books
În carte, Stewart împărtășește experiențele și înțelegerile sale din cei nouă ani petrecuți în politica britanică, între 2010 și 2019. Autorul expune declinul și disfuncționalitatea sistemului parlamentar, incompetența și cinismul elitei politice, precum și provocările și absurditățile guvernării în era populismului și a Brexit-ului. Cartea lui Stewart oferă o perspectivă captivantă și plină de savoare asupra provocărilor de a fi politician de centru în era populismului. Autorul este gazda podcastului The Rest is Politics. (Corneliu Bjola)
Mat Zwolinski și John Tomasi, The Individualists: Radicals, Reactionaries, and the Struggle for the Soul of Libertarianism, Princeton University Press
La fel ca „neoliberal”, „libertarian” a ajuns, în multe cercuri, o veritabilă insultă. Parțial și din vina unora dintre cei care se poziționează ideologic astfel, cartea lui Zwolinski și Tomasi explorează și reconstruiește istoria libertarianismului, rădăcinile sale diferite din spațiul european și american și dinamica dificilă a unei mișcări politice care încă reunește, sub aceeași pălărie conceptuală, vădite elemente progresiste și reacționare în jurul a șase teme importante: proprietatea privată, scepticismul față de autoritate, piața liberă, individualismul, ordinea spontană și libertatea individuală. (Radu Uszkai)
Constantin Vică, Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, Editura Universității din București
Probabil una dintre cele mai importante apariții din peisajul filosofic românesc ale anului 2023, volumul lui Constantin Vică cartografiază principalele elemente ale vieții noastre dataficate și instituțiile noii noastre civilizații algoritmice, ilustrând, printre altele, provocările la adresa libertății noastre individuale ale traiului în rețea. (Radu Uszkai)
Matt Zwolinski și Miranda Perry Fleischer, Universal Basic Income: What Everyone Needs to Know, Oxford University Press
Zwolinski și Fleischer ne propun o introducere scurtă, dar cuprinzătoare, pe marginea venitului universal garantat (UBI). Cei doi trec în revistă, printre altele, principalele argumente (incluzându-le pe cele liberale/libertariene în favoarea unei asemenea politici publice), dar și câteva exemple și provocări ale unei asemenea reforme instituționale. (Radu Uszkai)
Tyler Cowen, GOAT: Who is the Greatest Economist of all Time and Why Does it Matter?
Într-un proiect editorial generativ și inovator, Tyler Cowen aduce în planul istoriei gândirii economice o temă mai degrabă comună lumii sportului: cine este GOAT (Greatest Of All Time) dintr-o serie de economiști (majoritatea liberali sau libertarieni) influenți precum Milton Friedman, Hayek, Mill, Adam Smith, Keyne sau Malthus? Cartea nu doar că poate, ci chiar trebuie se fie explorată în paralel cu cel puțin un asistent virtual precum ChatGPT, Claude sau Llama-2. (Radu Uszkai)
Oliver Jens Schmitt, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023, Humanitas
Jens Schmitt ne provoacă la o explorare onestă și necesară a unei organizații puternice, dar ermetice și influente în societatea noastră. Istoricul elvețian decupează o serie de momente cheie din istoria BOR din ultimul secol și ne provoacă pe noi, cei mai liberali, la un contrafactual important: cum ar fi arătat societatea noastră cu o Biserică poate la fel de influentă, dar mai liberală și mai puțin predispusă la concesii oferite dictaturilor de stânga și de dreapta? (Radu Uszkai)
Ion Ghica, Scrieri liberale, Editura Liberalis
Cartea cuprinde cele mai importante texte, în principiu, economice, scrise de primul gânditor român cu adevărat liberal, unul instruit în logica liberalismului englez, cu ușoare nuanțe conservatoare. (Gabriel Mursa)
Ion Strat, Tratat complet de economie politică, Editura Liberalis
Aceasta este reeditarea primului tratat economie politică scris în România, în 1870, sub influența unui mare economist francez, o figură fundamentală a liberalismului european, Jean-Baptiste Say. Prima carte din România scrisă într-o logică deplin liberală. (Gabriel Mursa)
Isaiah Berlin, Mintea sovietică, Humanitas
Cartea însumează eseuri despre lumea sovietică a perioadei staliniste, scrise cu erudiție de unul dintre cei mai importanți filosofi liberali ai secolului al XX-lea. (Gabriel Mursa)
Jesus Huerta de Soto, Școala austriacă. Piața și creativitatea antreprenorială, Editura Liberalis
Lucrarea de față reprezintă cea mai condensată și mai bună sinteză a ideilor Școlii austriece de economie, plecând de la fondatorii ei și ajungând la cei mai importanți reprezentanți ai zilelor noastre. (Gabriel Mursa)
Douglas J. Den Uyl , Douglas B. Rasmussen, Liberalism, perfecționism și drepturi naturale, Editura Universul Juridic
Autorii propun o viziune socială, în logică libertariană, plecând de la tradiția dreptului natural. (Gabriel Mursa)
Lawrence Reed, Mari mituri ale Marii Depresiuni, Editura Liberalis
În această carte de mici dimensiuni, Reed demontează cele mai importante mituri legate de Marea Depresiune din anii 1930, conform cărora prăbușirea economiei mondiale ar fi fost cauzată de slăbiciunile pieței libere. În fapt, autorul demonstrează că Marea Depresiune și prelungirea ei au fost generate de intervenția masivă a statului în activitatea economică. (Gabriel Mursa)
Cristian Manolachi, Revolverul arhanghelului, Humanitas
Cartea prezintă o radiografie excelentă a concepțiilor fundamentale ale mișcării legionare din perioada interbelică, recurgând la o critică făcută de pe poziții liberal-democrate. (Gabriel Mursa)
Peter Pomerantsev, Asta nu e propagandă! Aventuri în războiul cu realitatea, Editura Cartier
Cartea aduce în dezbatere modul în care propaganda sau „războiul împotriva realității” a reușit să „lichefieze” societățile, aducând drept exemplu o serie de state precum Filipine, Mexic, SUA și Ucraina. Autorul abordează o temă importantă pentru democrația liberală, și anume ascensiunea propagandei și a dezinformării. Cartea este scrisă de un autor de prestigiu, care oferă o analiză bine documentată și provocatoare. (Nicolae Țîbrigan)
Dorin Alin Gal, Trump și AUR. Populismul: Amenințarea globală a secolului 21, Editura Cetatea de Scaun
Această carte analizează ascensiunea populismului în Statele Unite și România. Autorul argumentează că populismul este o amenințare globală pentru democrație, deoarece subminează încrederea în instituțiile democratice și în elitele politice, oferind o analiză bine documentată și argumente persuasive. (Nicolae Țîbrigan)
Raphaël Glucksmann, La grande confrontation – Comment Poutine fait la guerre à nos démocraties, editura Allary
Raphael Gluksmann este președintele și inițiatorul comisiei speciale a Parlamentului European privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea, dar, înainte de toate, este un intelectual. Ultima sa carte este despre despre războiul lui Putin împotriva democrațiilor occidentale și motivele pentru care acesta a fost ignorat atât de mult timp de către conducătorii europeni. În carte, Gluksmann definește corupția ca fiind mai mult decât „să primești o valiză de bani noaptea într-un bar”, ci ca momentul în care democrațiile ajung să creadă că regimul lor politic e unul natural, care nu mai trebuie apărat în fața inamicilor externi sau interni. Corupția ar fi în primul rând deci un mare eșec intelectual, iar unii dintre politicieni de vârf ai Europei, în frunte cu Gerhard Schröder, au fost „surzi la avertismente, orbi la fapte și ne-au condus pe marginea prăpastiei”. (Alina Gîrbea)
Christopher Clark, Revolutionary Spring: Europe Aflame and the Fight for a New World, 1848-1849, Penguin Books
Deși o carte de dimensiuni mari, Christopher Clark se dovedește a fi și un povestitor bun pe lângă calitatea de a fi un istoric minuțios. Astfel, avem de a face nu doar cu o bună „poveste” despre Primăvara Națiunilor, ci și de o contextualizare a ei în cadrul ideologic și politic al secolului XIX. Mai mult, Clark reușește să traseze și niște paralele fascinante cu momentul istoric actual pe care îl trăim. (Mihai Cernea)
Mary Beard, Emperor of Rome: Ruling the Ancient Roman World
Este cumva paradoxal ca anul 2023, momentul în care social media a descoperit că bărbații aparent se gândesc la Imperiul Roman mai des decât se gândesc la sex, să fie și anul apariției acestei cărți remarcabile a lui Mary Beard în care sunt inventariat și resemnificate mai toate miturile despre împărați romani care circulau la vremea respectivă pe rețele de socializare analogice ale bârfei imperiale. În esență, avem de a face cu o explorare fascinantă a prăpastiei dintre realitate și narațiune care a apărut în cadrul autocrației romane. Cine erau împărații romani, de fapt, și ce credeau cei pe care îi guvernau despre ei reprezintă o abordare originală în domeniul istoriei popularizate a Romei antice. (Mihai Cernea)
Jade McGlynn, Russia’s War, Polity
Jade McGlynn provine din lumea academică și este expertă în media și politica rusească. Această carte provocatoare vine ca un contrapunct la narativa foarte comună în Occident cum că războiul ruso-ucrainean este războiul lui Putin. Analizând modul în care este construită în momentul actual propaganda pro-război transmisă de Kremlin pe mai toate canalele de comunicație, McGlynn ne oferă un avertisment sumbru cu privire la modul în care o bună parte din populația Rusiei a început să se raporteze la acest conflict. (Mihai Cernea)
