Dacă tot există discuția privind diferențele dintre estimările produse de sondaje, pun aici câteva grafice care prezintă sintetic erorile. Cum spuneam undeva, în cazul alegerilor locale pentru funcția de Primar, sondajele se confruntă cu probleme relativ mai mari (ceea ce e oarecum contra-intuitiv), deci estimările produse trebuie privite cu rezerve pe măsură.
Din păcate am avut dreptate. Nu mai reiau aspectele metodologice. Cei interesați le pot găsi în postările anterioare pe aceeași temă.
Media erorilor absolute (MAE) a fost în general mai mare decât în cazul altor alegeri. Toate sondajele au produs erori mai mari decât pragul de trei puncte procentuale. În câteva cazuri – CIRA, FlashData și Inscop – pragul a fost depășit puțin, în restul, destul de mult. Comparativ cu alte analize anterioare similare, de această dată diferența dintre RMSE și MAE a fost mult mai mare.
O astfel de diferență ne arată că erorile au fost sistematic mai mari în cazul unuia / unora dintre candidați, de aici și penalizarea făcută de RMSE. Conform indicatorului RMSE, aceleași trei companii de sondare au avut o performanță relativ mai bună.
Ceea ce e ciudat e că erorile nu au scăzut pe măsură ce ne-am apropiat de ziua votului: cu excepția Inscop, sondajele realizate mai aproape de ziua votului au avut erori mai mari decât cele realizate cu mai multe zile înainte.
Desigur, faptul că unele sondaje mai „vechi” au fost mai aproape de rezultatul final nu indică automat că estimările respective au fost și cele mai apropiate de intențiile de vot de la acel moment.
O altă concluzie care rezultă din acest grafic e aceea că, similar pieței de capital, „performanţa anterioară nu este întotdeauna un indicator fiabil al performanţei viitoare”.
Sondajele din ziua votului au produs estimări semnificativ mai corecte. ARA și CIRA nu apar în grafic deoarece nu am găsit niciunde estimările lor.
Toate sondaje din ziua votului l-au subestimat mult pe Ciucu și l-au supra-estimat mult pe Băluță.
O astfel de situație indică prezența unui factor comun care a distorsionat estimările. Pentru că aceste sondaje au fost realizate în ziua de vot, nu poate fi vorba de votanții care s-au decis în ultimele zile.
Putem exclude și modalitate de colectare a datelor: Inscop și Sociopol au colectat datele telefonic, CURS-Avangarde față în față la urne. Care ar putea fi atunci explicația? Sunt șanse mari să fie vorba despre alegătorii care și-au „ascuns votul” prin una din următoarele două căi: fie prin refuzul relativ mai mare de a răspunde la sondaje și / sau la întrebarea de vot, fie prin minciună. Destul de probabil, primul factor a avut un impact mai mare.
Pare să fi fost o reacție la anticiparea unui rezultat indezirabil al alegerilor.
Nu-mi dau seama dacă e vorba de o reacție spontană a unei părți a electoratului sau o consecință a unei acțiuni coordonate. Glumind, poate o fi vorba de „o trezire în conștiință” a unor segmente de alegători.
Datele disponibile par să susțină scenariul în care o parte a alegătorilor, pentru a evita un posibil rezultat considerat indezirabil, au identificat un candidat dezirabil și cu șanse mari de a câștiga și au acționat în consecință, cât se poate de rațional. În contextul unei prezențe scăzute la vot, reacția alegătorilor rațional-strategici a avut un efect amplificat. Un astfel de scenariu poate explica și diferențele în același sens și mult mai mari observate în cazul sondajelor din campanie.
În cazul acestor sondaje, contează mult cum au fost definiți alegătorii siguri, respectiv dacă, între timp, nu cumva o parte a acestor alegători, mai apropiați de un anumit candidat, au renunțat într-o măsură mai mare să se prezinte la vot.
