fbpx

Anularea alegerilor va salva democrația României?

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

Super-anul electoral românesc 2024 s-a încheiat. Dată fiind decizia judecătorilor de la CCR, va exista o nouă rundă de alegeri prezidențiale ce va ține țara ocupată cel puțin până în primăvara lui 2025. Stefan Bichler, reprezentantul NEOS în România, relatează despre influența masivă a TikTok asupra campaniei electorale, o social-democrație care oscilează între statul de drept și menținerea puterii și o societate pro-occidentală în stare de șoc.

Dacă ideea de bază a marii coaliții PSD-PNL a fost de a comprima cele șase alegeri din România din acest an în mai mult sau mai puțin două date pentru a permite acestei coaliții să-și conserve puterea  în următorii ani, atunci strategia asta a eșuat complet la alegerile din toamnă. Ambele partide au trecut printr-un dezastru. Cei care au avut de câștigat sunt actorii de extrema-dreapta, al căror candidat, Călin Georgescu, a ajuns pe primul loc cu aproape 23% din voturi. Nu este nimic nou în faptul că, în România, o proporție semnificativă a populației rurale, în critica lor față de elite, acceptă ideile de extremă-dreapta ale partidelor de protest. Astfel de partide au obținut peste 10% în trecut.  

În scrutinul prezidențial din 2000, Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare – PRM) a obținut chiar 33,17%. Apropierea social-democrației românești de extrema-dreapta în ceea ce privește membrii și, în unele cazuri, direcțiile politice era deja izbitoare la acea vreme: din 1992 până în 1996, țara a fost guvernată de un guvern dominat de predecesorul lui PSD cu sprijinul PRM și al altor partide naționaliste.

Candidații partidelor de guvernare (Marcel Ciolacu 19,5% și Nicolae Ciucă 8,8%) au obținut, fiecare dintre ei, cel mai slab rezultat din istoria partidului lor în primul tur al alegerilor prezidențiale.  „Arma secretă” a PNL și mai ales a PSD a fost până acum faptul că au, fiecare, un număr mare de primari în țară (PSD aproape 2.000, PNL peste 1.000). 

În ultimii ani, această putere municipală a făcut posibilă exercitarea unei influențe directe asupra comportamentului de vot și a alegerilor, în special în regiunile rurale. Au existat mai multe acuzații de manipulare, în special împotriva PSD, dintre care unele au fost confirmate. Cu toate acestea, acest instrument de menținere a puterii a eșuat la alegerile din 24 noiembrie. 

Mulți primari au ignorat, evident, ordinele de la București. Membrii PSD au încercat să oprească accesul candidatei liberale Elena Lasconi să ajungă în turul doi al alegerilor, oferind sprijin candidatului de extremă-dreapta pentru a-l avantaja pe Marcel Ciolacu. Planul ar fi fost să-l sprijine pe George Simion (AUR), dar cel care a beneficiat a fost Călin Georgescu, un politician practic necunoscut și promotor al mai multor conspirații de extremă-dreapta.

Georgescu pare să fi fost ajutat mai mult de anumite rețele coordonate de Rusia și China decât PSD, care și-a făcut greșit socotelile. Mesajele sale politice au explodat în social media, în special pe TikTok, inclusiv prin aproximativ 800 de conturi despre care se spunea că ar fi fost înființate în 2016, când TikTok nu era încă accesibil în Europa

Finanțarea acestei campanii gigantice este neclară. Urmele duc la structuri de firme aflate în străinătate și în diaspora românească. Acest lucru reiese din rapoartele de informații făcute publice de administrația prezidențială, ce au dus, în cele din urmă, la anularea primului tur de scrutin. Această decizie a Curții Constituționale a fost luată după ce s-a decis renumărarea completă a voturilor și rezultatul a fost reconfirmat.

Hotărârea de anulare a Curții Constituționale a României a stârnit mult entuziasm în Europa de Vest. Se cuvine însă să îi onorăm pe cei nouă judecători ca eroi care au salvat democrația? Trei împrejurări sunt uitate în argumentele ce îi elogiază pe cei nouă avocați:

  • Social-democrația (PSD) se află de trei săptămâni în ceea ce este probabil cea mai profundă criză de la înființarea sa. Până la decizia judecătorilor constituționali, părea că acest șoc ar putea însemna că PSD fie se confruntă cu finalul său, fie se confruntă cu o reinventare fundamentală. Sfârșitul PSD a fost amânat acum de judecătorii constituționali pentru o dată nedeterminată, iar motivația unei reinventări lipsește ca întotdeauna.
  • Diviziunea artificială ce străbate societatea românească a fost exacerbată de Curtea Constituțională. Dacă există ceva care îi unește pe milioanele de alegători ai lui Georgescu și pe cei ai lui Lasconi, atunci este enorma lor nemulțumire față de elita politică. Aceasta este reprezentată de PSD de 35 de ani mai mult decât orice altă mișcare. Este de înțeles că provoacă furie atunci când, cu puțin timp înainte de a se ajunge la înfrângerea PSD, o instanță constituțională, în care majoritatea membrilor sunt foști membri PSD sau sunt apropiați de acest partid, anulează alegerile.
  • Președintele Klaus Iohannis este văzut de mulți ca un factor decisiv în operațiunea de salvare a PSD. Dacă nu ar fi publicat rapoartele serviciilor secrete referitoare la alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională nu ar fi putut lua aceeași decizie. Cronologia evenimentelor a fost și ea importantă: renumărarea voturilor după primul tur a arătat că Elena Lasconi și USR au fost lipsiți de anumite voturi și erorile de numărare au afectat alegerile parlamentare. După ce alegerile parlamentare au fost câștigate de PSD, alegerile prezidențiale au fost în cele din urmă anulate, dar nu și cele parlamentare, pentru că nu a existat niciun motiv pentru acest pas, din pricina absenței unor rapoarte publicate de către președinte.

Dilema cu social-democrația românească

De ce cooperarea pentru liberalii din USR și PSD este mult mai dificilă din punct de vedere al direcțiilor politice decât în ​​altă parte? Nu toți, dar mari părți ale electoratului social-democrat sunt semnificativ mai aproape de candidatul ezoteric de extrema-dreapta Georgescu sau de liderul partidului parlamentar AUR (chiar dacă este greu de crezut pentru oamenii cu simpatii de stânga din Europa Centrală și de Vest) decât de polul centrist, candidata liberală Elena Lasconi. 

Nu doar analizele Chapel Hill, ci și observații simple și regulate arată în mod constant PSD ca un outsider printre social-democrații europeni. Oricine se așteaptă la o politică culturală, socială și progresistă va fi dezamăgit, pentru că predomină contrariul: apropierea de biserică și punctele de vedere conservatoare caracterizează tabloul. Majoritatea partidului a început să susțină aderarea la UE abia la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000.  

De atunci, sub conducerea lui Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru abuz în serviciu, a existat chiar și o încercare (în cele din urmă eșuată) de a face partidul anti-UE. Propunerile social-democrate cu adevărat clasice pot fi găsite doar în politica fiscală. Când vine vorba de reforma constituțională, PSD este văzut ca o adevărată amenințare. În al doilea rând, protejarea membrilor suspectați de corupție împotriva urmăririi penale este una dintre motivațiile lor politice centrale. În cele mai multe cazuri, atât motivele pentru a fi pesedist, cât și popularitatea partidului în rândul alegătorilor nu rezultă din convingerile ideologice, ci din dependența materială sau personală sau cel puțin din loialitatea față de rețea. Prin urmare, ar fi foarte naiv să sperăm la o legătură între social-democrați și liberali în armonie.

Opoziția față de PSD și respingerea strictă a politicii acestuia, care pune în pericol statul de drept, au fost o miză centrală a circumstanțelor fondatoare ale partidului USR al Elenei Lasconi și continuă să fie o notă dominantă. 

Orice coaliție cu PSD-ul a fost scoasă din calcule până acum. Din cauza evenimentelor din ultimele două săptămâni, exact la asta se așteaptă unii: un cabinet multipartid pro-european în care miniștri USR stau alături de miniștri PSD, cel mai probabil sub un premier PSD. Scepticismul este inevitabil, iar cooperarea propusă pentru salvarea orientării pro-occidentale a României ar putea duce la pierderi pentru unii dintre alegătorii săi obișnuiți.

Mulți observatori străini au fost uimiți de reacția Elenei Lasconi la decizia judecătorilor constituționali. Nu ar trebui ca orientarea pro-occidentală, liberală a statului, să prevaleze asupra oricărui fel de politică de partid? Nu ar trebui să fim bucuroși și mulțumiți de această decizie și de așteptata excludere a lui Georgescu de la alegeri? Adrian Echert, membru al conducerii USR, explică reacția imediată și foarte tranșantă a USR la decizia judecătorilor constituționali într-un interviu acordat Matter  astfel:

„Manipularea masivă a campaniei electorale este, desigur, o amenințare care trebuie contracarată decisiv, atât de România, cât și de partenerii noștri din UE și NATO. Totuși, ca partid reformist, noi, ca USR, vedem și o mulțime de eșecuri în propria noastră țară. S-a dovedit că informațiile de la serviciile secrete erau disponibile mai devreme. De ce au fost anunțați atât de târziu, anulând astfel alegerile într-un moment în care oamenii din diaspora începuseră deja să voteze? Cerem răspunsuri imediat – indiferent de celelalte preocupări serioase.”

Cum ar putea continua lucrurile?

Alegerile prezidențiale se vor ține în primăvară. Până atunci, pe baza interpretării juridice a Curții Constituționale, vechiul președinte va rămâne în funcție.

S-au făcut primii pași juridici și politici pentru a gestiona cele întâmplate: pe 8 decembrie, autoritățile române au reușit să aresteze temporar membrii unui grup de mercenari, care se aflau în drum spre București. Acești oameni aveau arme, liste cu nume de jurnaliști și politicieni și cantități mari de numerar în diverse valute. Platformele de cercetare au putut dovedi o legătură directă cu Călin Georgescu, dar și cu părți ale PSD. 

Politicieni și reprezentanți ai societății civile solicită, de asemenea, o anchetă la Autoritatea Electorală Centrală, care a aprobat candidaturile în pofida mai multor contestații. PSD, devenit din nou puternic din punct de vedere politic, se pregătește pentru o alianță guvernamentală cu partidele pro-europene. Există pregătirile în culise pentru o posibilă coaliție de extremă-dreapta.

Două variante ale unei majorități guvernamentale apar în dezbaterile publice: O coaliție largă a tuturor forțelor pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR cu sau fără minoritățile etnice) a fost o variantă realistă, mai ales în zilele dinaintea anulării alegerilor. 

În această context, s-a decis pe 10 decembrie să se negocieze o coaliție. Din moment ce a devenit clar că alegerile prezidențiale vor avea loc din nou în primăvara anului 2025, pare mai probabilă o coaliție de PSD, PNL, UDMR și minorități fără USR. În ceea ce privește politica economică și fiscală, PSD, PNL și UDMR se suprapun semnificativ mai mult decât cu USR.

Indiferent de modul în care se conturează evoluțiile în săptămânile următoare, conflictul politic românesc, care din exterior pare a fi un duel între „pro-europeni” și „pro-ruși”, rămâne în realitate o luptă pe trei fronturi între pro-europeni, actorii reformiști, putiniști adepți ai teoriei conspirației și vechi rețele ale grupărilor corupte. Aceștia din urmă nu sunt pro-ruși, dar sunt adversari radicali ai oricăror reforme în direcția transparenței și consolidării statului de drept. Situația politică rămâne astfel tensionată pentru moment.

Nota redacției – analiza politică a fost publicată în media germană, Materie, și este publicată cu acordul autorului.

Nu fi pufi

Dă un share

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00