Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele și a vota la un referendum privind aderarea la UE. Într-o cursă electorală ce promite să fie extrem de disputată, 11 candidați se luptă pentru cea mai înaltă funcție în stat.
Fiecare dintre aceștia vine cu propriile promisiuni și viziuni asupra direcției în care ar trebui să se îndrepte Moldova, de la integrarea europeană până la politici naționale de dezvoltare economică. În acest context, este esențial să analizăm în detaliu cine sunt acești candidați și ce promit să facă dacă vor ajunge la șefia statului.
Maia Sandu: președinta în funcție care promite integrarea europeană
Maia Sandu, actuala președintă și candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), intră în cursă cu un avantaj clar, fiind favorită în majoritatea sondajelor de opinie.
În primul său mandat, Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și a început negocierile pentru integrare. Sandu se prezintă din nou în fața alegătorilor cu promisiunea că va accelera procesul de aderare, stabilind 2030 ca dată limită pentru integrarea deplină a țării în UE.
Conform unui sondaj realizat de WatchDog la sfârșitul lunii august, 35,5% dintre respondenți sunt dispuși să voteze pentru Sandu. Ceilalți candidați nu obțin nici măcar 10%. Cel mai apropiat competitor este Alexandr Stoianoglo, cu 9,9% din voturile respondenților. Urmează Renato Usatîi cu 6,8%, Irina Vlah cu 5,8%, Ion Chicu cu 3%, Vasile Tarlev cu 1,8%, Octavian Țîcu cu 1,3% și Andrei Năstase cu 1,2%. Ceilalți candidați, Furtună, Morari și Ulianovschi, obțin mai puțin de 1%.
Sursa: WatchDog.md
Cu toate acestea, Sandu este puternic criticată pentru faptul că nu și-a respectat complet promisiunea principală din campania din 2020: reforma justiției și combaterea influenței oligarhilor. Pe plan economic, Sandu propune majorarea salariului minim la 10.000 de lei și a salariului mediu la 25.000 de lei până în 2030, introducerea unei pensii minime de 3.300 de lei și stimulente financiare pentru tinerii care se angajează în posturi strategice.
Deși sondajele arată că Sandu are un avantaj semnificativ în fața contracandidaților, este de așteptat ca bătălia finală să se ducă în turul doi, acolo unde opoziția speră să o înfrunte cu un „candidat comun” puternic.
Alexandr Stoianoglo: opoziția de stânga care promite justiție și statalism
Principalul adversar al Maiei Sandu este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Moldovei și candidat al Partidului Socialiștilor. Sprijinit de liderul socialiștilor, Igor Dodon, Stoianoglo se prezintă ca un „candidat favorit” al Kremlinului și al opoziției de stânga, promițând reforme în justiție și restabilirea statalismului.
Stoianoglo se confruntă însă cu acuzații de corupție și abuz de putere, dar susține că dosarele sale sunt motivate politic, orchestrate de administrația Sandu. Acesta a contestat acuzațiile, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Moldova a încălcat dreptul său la un proces echitabil, acordându-i o compensație de 3.600 de euro. Stoianoglo se prezintă acum ca un susținător al integrării europene, dar nu în forma actuală, promovând totodată „neutralitatea” și menționând Rusia ca un „partener de dezvoltare”.
Recent, Stoianoglo a fost implicat într-un scandal legat de cetățenia română. Informația a fost confirmată de însuși Stoianoglo, care a declarat că deține cetățenia română, obținută pe 15 mai 2018, la Chișinău, dar fără a oferi detalii. Aceasta a stârnit controverse, având în vedere că Igor Dodon s-a pronunțat în trecut împotriva deținerii dublei cetățenii de către funcționarii din Republica Moldova, iar asta îi va afecta scorul electoral la alegeri, oferind mai mult spațiu de manevră lui Usatîi.
Campania sa electorală se concentrează pe promisiuni de atragere a investițiilor și modernizarea infrastructurii sociale, încercând să capitalizeze pe nemulțumirile populației față de actuala guvernare.
Renato Usatîi: un „independent” pro-rus cu șanse de a sparge polarizarea politică
Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru și fost primar al municipiului Bălți, este un alt candidat de stânga cu șanse reale de a ajunge în turul doi.
Usatîi promite „marea schimbare” pentru Moldova, propunându-și să „unească” societatea și să promoveze un „vector de dezvoltare națională”, departe de extremele pro-europene sau pro-ruse. El se prezintă drept o alternativă viabilă pentru electoratul de stânga și pro-rus, în lipsa unui alt candidat puternic pe această parte a eșichierului politic, cu toate că nu-l atacă agresiv pe Stoianoglu.
Usatîi are o istorie politică controversată, cu promisiunea de a instaura o dictatură după modelul Lukașenko, renunțând de două ori la mandatul de primar.
În 2020, Usatîi a obținut 16,9% din voturi în primul tur, susținând-o Maia Sandu în fața lui Igor Dodon. Acum, Usatîi o critică aspru pe Sandu și a refuzat să sprijine referendumul pro-european, considerându-l o strategie electorală.
Deși inițial s-a poziționat ca un politician pro-rus, Usatîi condamnă acum Războiul din Ucraina. Acesta a mai promis să introducă funcția de vicepreședinte și să elimine serviciul militar obligatoriu. Cu toate acestea, Usatîi rămâne o figură populară în nordul țării, având o bază solidă de susținători care îl consideră capabil să reformeze justiția și să susțină mediul de afaceri.
Vasile Tarlev: industrializarea Moldovei după model comunist ca soluție economică
Vasile Tarlev, fost premier în guvernul comunist, propune un plan de industrializare ambițios, dorind să transforme Moldova într-o „țară a inovației și progresului economic”. El consideră că relațiile economice ale Moldovei trebuie dezvoltate nu doar cu Uniunea Europeană, ci și cu Rusia și China.
A fost susținut de liderul Partidului Comuniștilor (PCRM), Vladimir Voronin, și se presupune că are legături cu un grup politic asociat lui Ilan Șor. Se presupune că PCRM a fost achiziționat „la pachet” de Ilan Șor. Tarlev neagă orice legătură cu acesta și se prezintă ca un candidat pentru „Viitorul Moldovei”.
Irina Vlah și Ion Chicu: doi candidați indeciși, dar cu ambiții mari
Irina Vlah, fostă bașcană (guvernatoare) a Găgăuziei, candidează ca independentă, dar campania sa este vagă, concentrându-se pe mesaje despre „pace și prosperitate”, fără a insista pe măsuri concrete. După ce și-a încheiat al doilea mandat de bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a sprijinit integrarea cu Rusia, dar recent a început să promoveze ideea că viitorul Moldovei este în Europa, cerând un referendum pe tema statutului de neutralitate.
Într-un mod similar, Ion Chicu, fost premier și apropiat al lui Igor Dodon, promite să restabilească funcționalitatea instituțiilor statului și să mărească pensiile, însă criticile sale frecvente la adresa guvernării actuale par să fie principalul său argument electoral.
Modelul buletinului de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale publicat de CEC
Sursa: Radio Europa Liberă Moldova
Andrei Năstase și Octavian Țîcu: opoziția de dreapta puternic fragmentată
Andrei Năstase, fost aliat al Maiei Sandu și unul dintre liderii mișcării pro-europene, candidează ca independent, dar critică actuala guvernare pentru „incompetență” și lipsa de reforme.
Năstase a fost unul dintre organizatorii protestelor din 2015 împotriva regimului Plahotniuc și a fost liderul Partidului „Platforma DA”. În 2020, reușește să obțină puțin peste 3% din voturi. De asemenea, Năstase a participat la un congres al Partidului Republican din SUA, unde a susținut candidatura lui Donald Trump, surprinzând pe mulți. Deși susține integrarea europeană, Năstase propune politici economice diferite și se poziționează ca o alternativă mai radicală la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
Octavian Țîcu, istoric și candidat al blocului electoral „Împreună”, susține de asemenea drumul european și „unirea” cu Republicii Moldova cu România, dar critică modalitatea în care Sandu gestionează procesul de integrare. Țîcu se prezintă drept un susținător al valorilor tradiționale și naționale, dar cu o deschidere clară către Uniunea Europeană.
Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari: candidați fără șanse reale, dar cu o agendă provocatoare
Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție, promite „pace, liniște și prosperitate” din regiunea separatistă transnistreană (unde și-a lansat campania electorală), dar are puține șanse să devină un jucător serios în cursa prezidențială.
Recent, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, a anunțat public susținerea pentru Furtună, încălcând astfel principiul separării bisericii de stat. Din mijlocul unui sobor de preoți, el a lăudat-o pe Furtună, considerată un candidat asociat cu Ilan Șor și susținută de autoritățile din Transnistria. Marchel a promovat mesaje anti-UE și a ignorat recomandările Mitropoliei Moldovei de a evita implicarea politică.
Într-o situație similară se află și Tudor Ulianovschi, fost ministru de Externe, care propune o „alternativă pro-europeană adevărată”, dar fără susținere electorală consistentă.
Natalia Morari, fostă jurnalistă și critică a actualei guvernări, promite să transforme Moldova într-un „miracol economic” după exemplul „Orhei Land”, cel mai de succes parc de distracții din R. Moldova, și avertizează că țara riscă să își piardă populația din cauza emigrației.
Un peisaj politic fragmentat, dar cu o favorită clară
Alegerile prezidențiale din 2024 vor fi, cel mai probabil, o confruntare între Maia Sandu și unul dintre candidații de stânga, Stoianoglo sau Usatîi.
Deși Sandu este favorita clară a sondajelor, polarizarea politică și nemulțumirile față de reformele întârziate din justiție pot duce la un tur doi imprevizibil. Candidații mai mici, deși nu au șanse reale de a câștiga, contribuie la diversitatea ideologică și aduc în discuție teme importante pentru viitorul Moldovei, cum ar fi reformele economice, justiția și integrarea europeană.
În ceea ce privește diaspora moldoveană, la alegerile viitoare vor fi deschise 234 de secții de votare în străinătate. În alegerile prezidențiale din 2020, votanții din diaspora au reprezentat aproximativ 16% din totalul celor care s-au prezentat la vot, având o tendință clară de a susține candidații pro-europeni.
De exemplu, Maia Sandu a obținut 92,94% dintre voturi din partea diasporei, în timp ce Igor Dodon a primit doar 7,06%. Această susținere pro-europeană ar putea influența din nou alegerile, mai ales în condițiile în care candidații pro-ruși, precum Dodon, au avut o popularitate mai mare pe malul stâng al Nistrului.
Locuitorii din Transnistria, pe de altă parte, tind să susțină candidații pro-ruși. La alegerile din 2020, 85,8% dintre votanții de pe malul stâng au votat pentru Igor Dodon, iar în alegerile parlamentare din 2021, 62,2% dintre alegătorii de pe malul stâng au susținut blocul electoral pro-rus.
Este de remarcat faptul că votanții din Transnistria sunt de obicei mai puțin activi în comparație cu cei din diasporă. La alegerile curente, locuitorii de pe malul stâng vor putea vota în 30 de secții de votare situate pe malul drept al Nistrului, ceea ce le oferă o oportunitate de a se exprima prin vot în favoarea candidaților susținuți.
Experții atrag atenția asupra unui aspect potențial problematic: avansul Maiei Sandu în sondaje ar putea să conducă la o scădere a mobilizării electoratului său. Această încredere excesivă în victoria inevitabilă a candidatei ar putea determina alegătorii să nu se prezinte la vot, un aspect care ar putea influența rezultatele finale ale alegerilor.
Un alt punct de interes al acestor alegeri este dacă va exista un tur doi.
Mulți analiști politici consideră că, având în vedere activitatea candidaților opoziției, cum ar fi Ușatîi și Stoianoglo, probabilitatea unui tur doi este destul de mare. Mobilizarea electoratului pro-rus este un alt factor critic; mai multe partide de opoziție, inclusiv socialiștii, au apelat la alegători să boicoteze referendumul privind integrarea europeană, care va avea loc în aceeași zi cu alegerile.
Această strategie ar putea reduce participarea la vot, ceea ce ar putea favoriza Maia Sandu, având în vedere că alegătorii din opoziție ar putea să nu se prezinte.
Un alt aspect relevant este votul de protest, care tinde să fie puternic în turul doi. De obicei, în primul tur, alegătorii votează „pentru” un anumit candidat, în timp ce în turul doi majoritatea voturilor sunt exprimate „împotriva” (votul negativ).
În cazul Maiei Sandu, analiștii sugerează că ea are un anti-rating (numărul de persoane care nu o susțin) mai mare decât ratingul său, ceea ce ar putea influența negativ șansele sale în turul doi. De exemplu, conform sondajului IRI din mai-iunie 2024, 53% dintre respondenți nu au încredere în ea, în comparație cu 47% care o susțin.
Apoi, nu trebuie să uităm și de factorul „erodării politice” a guvernării PAS – partidul prezidențial aflat la guvernare. Cu un scor de 28,4%, PAS riscă să nu mai poată obține un scor confortabil care să-i asigure majoritatea simplă în Parlament, fiind obligat ca după alegerile parlamentare de la anul să se alieze cu actualii competitori politici pentru a izola „blocul Șor”.
Există și alte candidaturi care ar putea ieși în turul doi, printre care Stoianoglo și Ușatîi.
Dacă Ușatîi va reuși să-și îmbunătățească discursul și să se concentreze mai puțin pe idei radicale, are șanse mai mari de a crește în competiție. Totuși, Stoianoglo se prezintă drept un candidat mai stabil și mai previzibil, ceea ce îi oferă un avantaj competitiv. În plus, având o experiență semnificativă în domeniul dreptului și al ordinii publice, el ar putea să beneficieze de pe urma scandalurilor de corupție ce i-ar putea afecta și pe alți candidați.
În privința candidaților asociați cu Ilan Șor, alegerile de anul acesta nu prezintă pe nimeni care să fie susținut deschis de acesta. Deși blocul „Pobeda”, care include partide controlate de Șor, a propus un candidat, acesta a fost exclus de la alegeri. De asemenea, Șor ar putea să nu susțină deschis pe nimeni până la finalul campaniei, temându-se că această susținere putea duce la eliminarea rapidă a candidatului sprijinit.
În concluzie, alegerile prezidențiale din Moldova se anunță a fi foarte competitive, cu o serie de factori care pot influența rezultatul final, inclusiv mobilizarea alegătorilor, strategia partidelor și influența diasporei.
Deși Maia Sandu pare să fie favorită, dinamica electorală poate evolua rapid, iar neprevăzutul ar putea schimba radical tabloul competiției.
Deznodământul acestor alegeri va avea un impact semnificativ asupra direcției strategice a Republicii Moldova, fie că va continua drumul european sub conducerea Maiei Sandu, fie că va încerca să își redefinească politicile interne și externe sub un alt lider.
