1,1K

A trecut deja un an de la alegerile prezidențiale din mai 2025. Cu ceva vreme în urmă mă întrebam cum ar arăta rezultatul alegerilor dacă alegătorii ar putea să se întoarcă în timp și să (nu) voteze având mintea de acum. E o modalitate prin care încercăm să măsurăm regretul votului. Odată ce se văd efectele votului, unii alegători și-ar dori să fi ales altfel. Observăm un regret al votului în diferite situații, de la Brexit la alegerea președintelui Trump, datele de azi indicând în ambele cazuri un deznodământ opus.

Cum am măsurat

Sondajul a inclus două întrebări adresate aceluiași eșantion reprezentativ la nivel național, ponderat pentru a reproduce structura populației și votul anterior.

Întrebarea 1 a fost: „Din diferite motive, doar jumătate dintre alegători au votat la Turul 2 al alegerilor prezidențiale din mai 2025. Dumneavoastră ați votat? Dacă da, cu cine ați votat?“

Premisa că „jumătate au votat” e inclusă în text pentru a reduce măcar parțial efectul indus de dezirabilitatea socială (ca urmare a presiunii sociale, o parte a alegătorilor declară că au votat, deși de fapt nu au făcut asta).

Întrebarea 2 a fost: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul Turului 2 din 2025, cu cine ați vota?“

Pe baza răspunsurilor la aceste două întrebări și a rezultatelor oficiale, am calculat rezultatul posibil al Turului 2 în trei scenarii:

1. Voturi valide — doar respondenții care indică azi un candidat (ND sau GS).
2. Voturi valide + 33% din NȘ/NR pentru acest candidat — o alocare parțială a celor care nu știu sau nu răspund (NȘ/NR), presupunând că o treime din indecișii unui candidat ar vota totuși pentru el.
3. Voturi valide + 33% din NȘ/NR pentru amândoi candidații — aceeași alocare de 33%, dar aplicată simetric ambilor candidați.

Cine și-ar menține votul

Înainte de a vedea rezultatul global, merită să ne uităm la ce s-ar întâmpla la nivel de alegător individual. Tabelele de mai jos arată, pentru fiecare grup de votanți din 2025, ce ar face azi.

Tabelul 1 — Distribuție procentuală

Tabelul 2 — Estimări în valori absolute

Cinci lucruri sar imediat în ochi:

• Transferul direct de voturi este asimetric: 4,1% dintre votanții lui ND ar vota azi cu GS (peste 225 mii de voturi), în timp ce doar 0,4% dintre votanții lui GS ar trece la ND (sub 18 mii de voturi). ND pierde direct către contracandidatul său de aproximativ 10 ori mai mulți alegători decât câștigă de la acesta.
• Electoratul lui GS este mai stabil: 92,3% dintre cei care l-au votat în 2025 și-ar menține votul azi. La ND, proporția este mai mică — 75,6%. Pentru că doar ND a jucat rolul de președinte, deci a fost supus evaluării publice, această diferență este absolut în linie cu așteptările teoretice.
• Ponderea NȘ/NR este mult mai mare în tabăra ND: 11,5% dintre foștii votanți ai lui ND nu știu sau nu răspund ce ar face azi — față de doar 2,0% în cazul celor care l-au votat pe GS. Aceasta înseamnă aproximativ 620 mii persoane care în prezent au preferințe incerte.
• Ponderea mare a celor care nu ar mai vota: Aproximativ 650 mii dintre votanții anteriori nu ar mai vota în prezent (410 mii de la ND și 235 mii de la GS).
• Ponderea celor care ar anula votul este mult mai mare în tabăra ND: 70 mii ND și aproape două mii GS.

Rezultatul oficial vs. rezultatul de azi

Graficul de mai sus prezintă rezultatul oficial (BEC) din mai 2025 și cele trei scenarii bazate pe datele sondajului. Concluzia e destul de clară (cel puțin dacă ignorăm incertitudinea estimărilor din sondaje): indiferent de scenariu, ND ar câștiga alegerile și “azi”, dar diferența ar fi foarte mică.

• Oficial BEC (mai 2025): ND 53,6% — GS 46,4%. Aceasta este referința. 
• Voturi valide azi: ND 50,2% — GS 49,8%. Marja scade de la 7,2 puncte procentuale la 0,4 puncte. 
• Voturi valide + 33% NȘ/NR pentru fiecare candidat: ND 51,1% — GS 48,9%. Marja crește ușor față de scenariul anterior, deoarece ND are mai mulți NȘ/NR de alocat. 
• Voturi valide + 33% NȘ/NR pentru amândoi: ND 50,2% — GS 49,8%. Rezultat identic cu primul scenariu — alocarea simetrică anulează avantajul numeric al NȘ/NR-urilor lui ND.

Diferența dintre cele trei scenarii “azi” este zero sau de cel mult un punct procentual (51,1% vs 50,2%). Cu alte cuvinte, modul în care se distribuie nedecișii contează relativ puțin la nivel de rezultat final — dar ar fi putut conta decisiv dacă diferența reală ar fi fost și mai strânsă.

De ce contează azi

La un an de la alegeri, întrebarea „ar mai câștiga azi?” e mai mult decât o simplă curiozitate. Fidelitatea unui electorat față de candidatul său — sau erodarea ei — oferă indicii despre cum se consolidează sau se fracturează sprijinul politic în timp. Datele arată o asimetrie clară între cele două tabere: conform așteptărilor teoretice, electoratul lui GS pare mai compact și mai rezistent la schimbare, în timp ce electoratul lui ND conține o proporție mai mare de alegători care, la un an distanță, ezită sau nu mai sunt siguri că ar vota din nou pentru acest candidat.

Ce nu pot spune aceste date

Orice măsurătoare retrospectivă a regretului de vot vine cu limitele ei. Patru sunt mai importante:

1. Bias de memorie: oamenii tind să reinterpreteze deciziile trecute în lumina evenimentelor ulterioare. Cine a votat cu câștigătorul poate fi mai dispus să-și confirme alegerea; cine a votat cu învinșii poate fi mai reticent. 
2. Presiune socială: tendința de a declara că ai votat cu candidatul câștigător — sau că ai fi votat cu el — poate fi mai pronunțată la un an după alegeri decât imediat după scrutin. 
3. Scenariile cu NȘ/NR sunt ipotetice: distribuirea a 33% dintre nedeciși este o convenție de calcul, nu o predicție. În realitate, nu știm dacă și cum s-ar mobiliza acești alegători. 
4. Marja de eroare la nivel de sub-eșantioane: deși eșantionul total a fost de 2000 de cazuri, doar aproximativ 1200 au răspuns la întrebările de vot, iar în jur de 1000 au indicat un candidat. Numărul de cazuri pentru unele variante de răspuns este foarte mic (doar 10 votanți au declarat că ar anula votul), ceea ce duce la erori teoretice mai mari de +/- 3%. Prin urmare, estimările trebuie privite strict ca orientative și direcționale, nu ca valori absolute.

Concluzii 

• Electoratul lui GS și-ar menține votul într-o proporție mai mare decât cel al lui ND (92,3% față de 75,6%). 
• Transferul direct de voturi este asimetric: proporția votanților lui ND care ar trece azi la contracandidat este de aproximativ 10 ori mai mare decât proporția votanților lui GS care ar face aceeași mișcare (4,1% vs 0,4%). 
• Aproape 1 din 5 foști votanți ai lui ND (19,1%) fie nu ar mai vota, fie nu știe azi cu cine ar vota. 
• În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025. 
• Rolul nedecișilor (NȘ/NR) în influențarea rezultatului este limitat: alocarea lor înapoi către candidatul inițial (avantajându-l net pe ND) mută rezultatul cu sub un punct procentual (0,9%), iar o distribuire echilibrată lasă rezultatul nemodificat. 
• Datele nu spun că popularitatea lui ND a scăzut — spun că regretul de vot este asimetric între cele două tabere, ceea ce e și firesc, dat fiind faptul că doar ND a jucat rolul de președinte.