Și dacă presupunem că CCR a trecut de partea poporului, bambiliciul jucat de către acești 9 cetățeni care se autointitulează în impostură judecători, a contribuit la căderea totală a oricărei fărâme de încredere în instituțiile statului.
Spun și dacă, pentru că bunele intenții prezumate trebuie probate de măsuri concrete ale altor instituții care au asistat pasive într-o expectativă complice cu CCR și care să demonstreze că în realitate nu suntem încă în scenariul unei lovituri de stat în desfășurare.
Deci să vedem așadar ce vor face instituțiile ca Parchetul General/DIICOT la care ieri se făceau petiții pentru ca procurorii să-și facă treaba. Parchetul care până ieri nu catadicsise să înregistreze măcar sesizarea de săptămâna trecută a AEP cu suspiciunea unor fapte penale cu privire la finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu. Același Parchet General care terminase programul bugetar în ziua desecretizării CSAT și abia în ziua următoare, după cafeluță, s-a apucat să plimbe dosarul prin birocrația procedurilor de registratură și rezoluționare; dosar care pare că are și șină.
Același Parchet General care trebuia să intervină încă dinainte ca acest individ să devină candidat, în loc să asiste ca spectator la batjocorirea unor valori fundamentale ale vieții, prin fapte care sunt prevăzute de lege și pedepsite penal. Vorbim de o lege care are doar 14 articole, adică nu trebuia să ridice prea multe probleme de analiză și interpretare!
Iar unul dintre ele nu lasă loc la nicio interpretare că Georgescu și acoliții trebuia să fie săltați de mult pentru fapta de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Scrie asta în articolul 5 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
„Nu comentăm deciziile Curții Constituționale” nu este o atitudine de acceptat și asta pentru că suntem afectați cu toții la o decizie fără precedent care are nevoie de explicații complete și transparente pentru a ridica orice urmă de îndoială asupra intențiilor și asupra a ceea ce urmează să se producă.
„Nu comentăm deciziile CCR” e cel mult un cec în alb fără cea mai mică justificare – reamintim comportamentul CCR care săptămâna trecută a decis inexplicabil să deschidă o procedură de renumărare fără a avea nu doar bază legală sau constituțională, dar nici temei. Am detaliat aici.
Același comportament s-a văzut și luni seară când CCR a și închis procedura fără să aibă rezultatul solicitării sale absurde. Dar mai ales în contextul în care la momentul deciziei de renumărare, CCR avea acces la raportul CSAT, desecretizat câteva zile mai târziu și din care rezultă suficiente confirmări instituționale plus reacțiile SUA, a ceea ce deja toată lumea știa – că în spatele lui Georgescu stau rușii.
Dar dacă de la CCR e clar că nu trebuia avute așteptări, nu putem să nu vedem că și CSAT a fost de ajutor – președintele nostru defazat ca mai în toate momentele, a considerat că nu-i nicio grabă să-și exercite prerogativele constituționale cât mai repede și să trimită el la CCR acele informații, cât încă CCR era încă în procedură de analizare a neregulilor de la turul 1.
Vă ziceam săptămâna trecută, imediat după decizia nelegală și nejustificată, de renumărare că “(…) CCR nu e o instanță. E o structură eminamente politică, eminamente politizată. Membrii sunt numiți judecători fără a fi judecători. Mulți dintre ei sunt foști membri de partid. Ceilalți sunt apropiați partidelor. După modul în care se comportă de ceva vreme încoace ei, sunt doar niște politruci sinecuriști”.
V-am mai spus atunci că “Părerea mea e că cel mai probabil acei politruci să fi schimbat deja macazul punându-se în slujba noului regim care se prefigurează. În sensul în care orice decizie care depășește cadrul legal pentru anularea alegerilor, chiar amânarea unei decizii, va fi doar în avantajul lui Călin Georgescu”.
Nu cred c-am greșit cu nimic; nici acum după decizia de anulare totală a alegerilor, pe care de altfel am anticipat-o duminică ca variantă posibilă din partea acestor 9 impostori care se prezintă garanții democrației firave a româniei, dar care de altfel o siluiesc asemenea traficanților celor care profită de naivitatea unor tinere pe care le obligă mai apoi să se prostitueze.
Ce s-a schimbat de ieri până astăzi?
Ieri, când sesizările depuse nici măcar nu fuseseră înregistrate. Și față de care au anunțat pe surse că doar sunt niște petiții, pentru că nu există procedură. A avut dintr-o dată CCR revelația alunecării într-o dictatură extremistă, xenofobă și supusă Rusiei lui Putin?
Și decizia de azi e în același registru ca cele de până acum – s-au invocat toate prevederi legale și constituționale, etape procedurale, condiții, termene … de parcă CCR ar fi dat dovadă că e o instituție funcțională, cea mai instituție într-un stat de drept și ar fi făcut ceva conform legii. În aceste condiții nu e nicio dovadă de responsabilitate sau maturitate politică să vii cu „nu coment[m deciziile CCR”. E doar o impresie că se poate profita de oportunitate.
Dar, hai să ne întoarcem la ipoteza că CCR a fost lovită de conștiință națională sau frică de vreo amenințare mult mai mare decât dragostea voluntară, poate și cointeresata față de putinism (hai să nu uităm că prin 2022, Valer Dorneanu, fostul președinte al CCR își lua lumină de la ruși, cu toată opoziția Ministerului Afacerilor Externe).
Ce urmează?
Alte interpretări ale CCR pe care ne vor sugera iarăși politicienii sistemului să nu le comentăm? Știți că pe 21 decembrie expiră mandatul președintelui, iar în Constituție nu este prevăzută grozăvia la care mult prea multe instituții din România trebuia să vegheze să nu se întâmple. Adică doar dacă asimilăm această anulare a alegerilor cu o catastrofă, putem vorbi despre un temei constituțional pe baza căruia mandatul lui Iohannis să mai continue. Sau cealaltă variantă ar fi să declarăm un război formal vreunei țări uitate din capătul pământului, gen Vanuatu.
Te pomini că ne trezim cu vreun președinte numit de cei 9 dumnezei de la CCR! Țineți un pariu? Am rămas cu cei doi cenți de la pariul trecut.
Nu poți înlătura o nelegalitate printr-un abuz. Nu într-un stat de drept, nu într-o democrație. Puterea e la popor și este exprimată prin vot.
Până acum câteva ore eram încă o democrație, chiar dacă una care se luptă pentru supraviețuire. Nu există o soluție miraculoasă pentru schimbarea unor convingeri de pe-o zi pe alta. E timpul prea scurt pentru așa ceva. Educația se face în timp.
Însă aveam la îndemână acest miracol al libertății – VOTUL. Votul decide care e majoritatea. Nu CCR, nu PG. Credem că era aceea care va aduce bine inclusiv celor care acum au ochii larg închiși să poată vedea lumina. Puteam fi salvați. Pentru că regimul putinist nu le aducea nici măcar lor binele pe care-l credeau promis.
Duminică este și ziua Constituției. Iar noi cei care ne dorim libertatea, i-am fi putut face și ei un cadou – o președintă și o guvernare care să reformeze din temelii toate instituțiile statului. Nu vreau să fiu defetist, dar în loc de tort merge o colivă.
CCR nu a salvat nimic, doar a amânat inevitabilul până data viitoare.
Și mai e ceva: cu alegerile parlamentare ce facem? Sau ce are de gând CCR să facă? Or acolo a fost totul în regulă, n-au fost afectate, n-au fost influențate; ele s-au ținut într-un univers paralel în care extremismul e pe bune la 30 și ceva la sută! A, stai, nici aici nu avem bază legală pentru …
Pentru a crede că ceea ce se întâmplă este în interesul poporului și nu e o lovitură de stat de catifea, singurul demers credibil îl reprezintă o resetare completă instituțională: toți responsabilii – CCR, BEC, AEP, Servicii, Parchete, MAI – trebuie să-și prezinte demisiile de îndată.
La 35 de ani de când s-a murit pentru libertate, punctul 8 al proclamației de la Timișoara trebuie updatat vremurilor și pus în aplicare: la orice reconstrucție ei, nomenclaturiștii vechiului și actualului sistem, nu mai au ce căuta.
*Z – este simbolul războiului pentru Rusia. Vine de la Zapad = Vest.
