Ieri, am fost la urne. Numărul alegătorilor a fost ceva mai mare ca-n 24 noiembrie. Nu cu mult, iar creșterea s-a consemnat în străinătate. Nu e, însă, clar dacă au venit mai mulți fiindcă făceau turism extern, profitând de vacanța de 1 mai, sau sunt votanți noi, revoltați de una sau de alta.
Sondorii s-au înșelat rău de tot. Cu asta ne-am obișnuit. Însă ieri, l-au anunțat pe George Simion la 30%, iar el a avut cu zece procente mai mult. Meseria asta ar trebui reorganizată. Ce-i drept, pe candidații aflați pe locurile 2 și 3 i-au dat umăr la umăr, ceea ce s-a și întâmplat.
Ce e de notat în primul și-n primul rând, politic vorbind, este faptul că reprezentantul suveraniștilor a reușit să recupereze tot bazinul lui Călin Georgescu și chiar să treacă oleacă peste: scorul lor cumulat a fost de 38,5% în noiembrie, iar acum șeful AUR a luat 41 la sută
Cu el se va confrunta în finală Nicușor Dan, care a adunat cu mai bine de un procent și jumătate peste ce strânsese Lasconi în urmă cu cinci luni. Diferența între el și Crin Antonescu, clasat pe al treilea loc, e mult mai mare decât ce obținuse șefa USR în fața lui Ciolacu: seamănă cu ce i-a separat pe Băsescu și Geoană în finala din 2009.
Performanța candidatul coaliției guvernamentale a fost dezastruoasă: deși susținut de trei partide care luaseră – prin candidații la prezidențiale, apoi la legislative – circa 43%, el nu a reușit să adune acum nici măcar jumătate. E și vina lui Iohannis, evident, fiindcă desemnarea lui Antonescu drept candidat s-a produs când fostul președinte mai influența coaliția de la putere.
Pe cinci s-a clasat Lasconi, care a luat chiar mai puțin decât i-au tot spus cei care îi cereau să se retragă: nici măcar 3%. E probabil iminentă demiterea ei de la vârful USR, fiindcă a vădit un comportament complet irațional în vremea din urmă.
Arbitrul finalei va fi probabil Victor Ponta, fostul premier social-democrat care s-a convertit la trumpism. E previzibil ca el să atace scaunul de boss al PSD, ori să facă un partid de stânga nou, fiindcă e evident că premierul Ciolacu e complet discreditat, după ce s-a clasat pe locul al treilea la prezidențiale în noiembrie, iar acum a susținut un candidat la președinție care nu era pesedist. Cameleon perfect, Ponta s-ar putea ralia fie taberei naționaliste, fie celeilalte, fiindcă are o energie de consumat.
Negocierile pentru articularea unei majorități pro-europene vor fi complicate nu numai de poziția lui Ponta și de „înțepăturile” de campanie dintre Antonescu și N. Dan, dar și – sau, poate, mai ales – de incertitudinile din tabăra penelistă. Probabil că o parte din soluție va depinde de abilitatea lui Bolojan de a naviga în apele învolburate din prezent. Acesta s-a comportat foarte onorabil ca interimar, dar e evident că ar aduce un mare plus guvernării ca premier. E un capital ce va putea fi investit cu mare folos pentru „țara noastră”, cum îi place să spună.
Așa că e posibil să avem o confruntare între cuplurile N. Dan – I. Bolojan și, respectiv, G. Simion – C. Georgescu.
Mă grăbesc să spun că sunt la fel de sigur că actualul primar va deveni președinte cum am fost că el se va califica în finală.
