În multe țări din Europa a prins avânt o tehnologie care la noi încă se lasă așteptată – pompele de căldură. Voi încerca în acest articol să explic ce sunt de fapt pompele de căldură, de ce ar fi bine să le promovăm, ce obstacole sunt în România și ce este de făcut pentru a susține această tehnologie.
Până în anul 2023, pompele de căldură au înregistrat un deceniu de creșteri constante ale vânzărilor, cu un vârf atins în 2022. Anul 2023 a venit cu o ușoară scădere a vânzărilor la nivel European (-5%), determinată de factori precum inflație ridicată și erodarea puterii de cumpărare în multe țări europene.
Însă, nu a fost o scădere uniformă, multe țări înregistrând creșteri spectaculoase de la un an la altul: creștere de 72% în Belgia, peste 50% în țări precum Germania sau Olanda. Dacă ne uităm mai aproape de România, în anul de vârf 2022 au fost înregistrate dublări ale vânzărilor în Cehia și Polonia, o creștere de peste 88% în Slovacia. Dacă ne uităm la piețele cele mai mature, vedem că în Norvegia două treimi din locuințe folosesc astăzi pompe de căldură, iar în Elveția două treimi din sistemele de încălzire vândute în 2022 au fost pompe de căldură.
Totuși, de ce sunt atât de promovate pompele de căldură? Pompele de căldură sunt dispozitive eficiente din punct de vedere energetic care transferă căldura din mediul exterior (aer, sol sau apă) într-o clădire pentru a furniza încălzire iarna și răcire vara.
Spre deosebire de centralele pe gaz, care ard combustibil pentru a genera căldură, pompele de căldură funcționează cu energie electrică și folosesc un ciclu de refrigerare pentru a deplasa căldura. Acest proces le face semnificativ mai eficiente: pentru o unitate de energie electrică consumată (1 kWh) sunt extrase 3 până la 7 unități de energie termică (3 -7 kWh). Practic, eficiența unui astfel de sistem este de 300-700%, în funcție de tipul de pompă de căldură. Spre comparație, cele mai eficiente centrale de apartament pe gaze naturale au o eficiență de 90% – o unitate de gaze naturale consumate (1 kWh) produce doar 0,9 unități de energie termică (0,9 KWh).
Având în vedere eficiența mult mai ridicată, de ce nu au prins avânt și la noi pompele de căldură? Ei bine, o serie de obstacole, inclusiv legislative împiedică acest boom.
În primul rând există o lipsă destul de mare de informații și o serie de mituri care au apărut din acest motiv: pompele de căldură nu funcționează bine în perioadele geroase, pompele de căldură ocupă mult spațiu etc. Nu vom adresa acum aceste mituri, dar marea lor majoritate sunt false.
În al doilea rând, costul este semnificativ mai ridicat pentru achiziția și instalarea pompelor de căldură față de racordarea și achiziția unei centrale pe gaze. Aceste costuri inițiale pot fi de câteva ori mai mari, cu cât pompa de căldură este mai eficientă.
Nu în ultimul rând, costul mult mai ridicat al energiei electrice față de costul gazelor naturale, din cauza reglementărilor neinspirate. Astfel, conform tarifelor reglementate costul pentru gazele naturale este de 0,31 lei/kWh, în timp ce pentru o locuință ce utilizează o pompă de căldură costul este de 1,3 lei/kWh (din cauza consumului mai ridicat de energie se depășește plafonul lunar de 300 kWh, astfel că toată energia consumată este taxată cu 1,3 lei/kWh).
Având în vedere eficiența mult mai ridicată a pompelor de căldură, precum și faptul că pot contribui la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire (odată cu creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic) este esențial a fi luate o serie de măsuri legislative pentru sprijinirea acestei tehnologii.
- Liberalizarea pieței de energie electrică. Practic, eliminarea tarifelor reglementate și oferirea posibilității consumatorilor să aleagă un furnizor de energie cu costuri mai mici, de a-și gestiona utilizarea energiei, de a deveni mai eficient, în funcție de nevoile de consum ale acestora.
- În scenariul în care tarifele reglementate la energia electrică vor fi păstrate și după 2025, vor fi necesare derogări pentru consumatorii care au instalate pompe de căldură. Astfel, având în vedere că aceștia nu se vor putea încadra în plafonul lunar de consum de 300 kWh, vor fi necesare prevederi pentru speciale pentru acest tip de consumatori.
- Sprijinirea consumatorilor pentru achiziția de pompe de căldură. Administrația Fondului pentru Mediu are deja experiența programului „Casa Verde Fotovoltaice”, ce ar putea fi replicat pentru achiziția pompelor de căldură. În acest sens, ne putem uita la programele My Heating și Clean Air din Polonia.
- Deduceri fiscale. În Danemarca, gospodăriile cu un consum anual de energie electrică care depășește 4.000 kWh beneficiază de deduceri fiscale. Suedia oferă deduceri de taxe de 30% la costurile cu forța de muncă pentru instalarea și modernizarea echipamentelor, până la maximum 5.000 de euro pe an. În acest sens, s-ar putea include măsuri precum: reducerea cotei TVA sau eliminarea accizelor la energia electrică pentru gospodăriile care consumă peste 4.000 kWh anual; deduceri asemănătoare cu cele din Suedia sau scăderea TVA pentru lucrările de instalare a unei pompe de căldură.
Acestea sunt doar o serie din măsurile ce pot fi propuse. Însă, o decizie finală privind cel mai optim mix de măsuri ar trebui să fie rodul unei dezbateri mai largi. Un lucru este cert, pompele de căldură vor fi din ce în ce mai întâlnite în viitor, depinde de noi dacă vrem sau nu să rămânem în urmă la acest capitol.
