Parlament fragmentat, majoritate pro-europeană

1,1K

La cald, câteva observații despre scrutinul legislativ de ieri:

1. Prezența la vot a fost de 52,5%. Mult superioară celei de acum patru ani (32 la sută) sau opt ani (40 la sută). Mai relevantă e, desigur, comparația cu 24 noiembrie: avem exact aceeași rată. Emoțiile create de surpriza Georgescu din primul tur și bâlbâielile instituționale ale BEC, CCR și CSAT nu par să fi descurajat ieșirea la urne, dar nici s-o fi sporit.
2. Este, de asemenea, cvasi-identică mobilizarea în urban și, respectiv în rural: circa 5,6 milioane de votanți în orașe și, respectiv, 3,8 în comune. Doar câteva mii de voturi diferențiază participarea electorală în străinătate: au fost 821 de mii acum o săptămână și 775 de mii pe 1 decembrie.
3. Ca și la primul tur al prezidențialelor, nici acum nu s-au raportat fraude la urne. Cu atât mai bizară apare decizia CCR de a solicita o renumărare a voturilor de la scrutinul din 24 noiembrie. Îndeobște, verificarea tuturor buletinelor e cerută atunci când există suspiciuni serioase privind corectitudinea votării propriu-zise ori a contabilizării buletinelor.
4. Dacă privim clasamentul forțelor politice, avem noutăți semnificative. Scrutinul pentru cele două camere a fost câștigat de PSD, partid al cărui candidat nu a ocupat decât locul al treilea acum o săptămână. Față de 2020, pesediștii au pierdut 6 procente (aproape 23 la sută față de 29% acum patru ani). Pe doi e AUR, care și-a dublat scorul față de scrutinul anterior: în 2020 obținuse 9 procente, acum are 18. Al treilea partid pe podium e PNL, care a pierdut 10 procente față de 2020: partidul condus până de curând de Ciucă e marele perdant al alegerilor. Urmează USR, cu 2-3 procente mai puțin ca-n legislativul precedent, dar un câștig de 4% față de europene. UDMR a trecut pragul, cum face din 1992 încoace, de când sistemul nostru electoral cuprinde o asemenea piedică în transformarea tuturor voturilor în mandate.
5. Două partide sunt noi. Ambele sunt disidențe din AUR, unul fiind legat de numele sulfuroasei Șoșoacă, celălalt – tot de o deputată aleasă acum patru ani pe listele partidului lui Simion. O cheamă Gavrilă și EFOR a remarcat înainte de scrutin că partidul pe care-l conduce – POT – a profitat de mașinațiunea TikTok la fel ca și Georgescu în turul întâi la prezidențiale. Vom avea astfel 7 în loc de 5 partide și în Cameră, și în Senat. Fragmentarea va complica articularea unei majorități, obligând partidele la compromis rațional.
6. Cifrele de mai sus privesc procentele de voturi. E greu de stabilit procentul exact de mandate al partidelor ce au trecut pragul. Procentul cumulat de voturi care s-au îndreptat către partide ce nu au reușit să obțină 5% e de circa 13%. Nu e așa mare ca-n 2000, când unul din cinci voturi a mers spre cei care au rămas în afara camerelor, dar de situație va profita partidul care a fost și atunci pe primul loc, PSD.
7. Față de săptămâna trecută, raportul voturilor pro-europene și pro-Kremlin s-a schimbat. Dacă pe 24 noiembrie cei patru candidați care-l admiră pe Putin aveau împreună 38%, acum partidele care-și spun „suveraniste”, dar care ar putea fi numite mai degrabă „izolaționiste”, au strâns aproape 32%. Scăderea e mai mare la votul din țară, dar ea e clară și-n diaspora. E, altfel spus, posibilă o majoritate pro-europeană. Alcătuirea ei depinde de soarta turului al doilea pentru Cotroceni. Eu îmi mențin pronosticul făcut pe 24 noiembrie: vom avea o președintă, nu un președinte.

Credit foto: Claudiu Năsui (Facebook)