Ca orice criză, și cea de încredere declanșată de documentarul Recorder „Justiție capturată” a pus reflectorul pe faliile ce separă societatea civilă și USR de majoritatea clasei politice – PSD și facțiunea USL din PNL, plus AUR.
În consecință, avem acum în circulație două versiuni paralele, ireconciliabile, asupra situației din justiție și a responsabilității politicului: 1. cea susținută de protestatarii din stradă, de societatea civilă, de un număr crescând de magistrați reformiști, de USR și de câteva televiziuni, inclusiv TVR (în sfârșit!), potrivit căreia justiția a fost pervertită de o grupare minoritară de înalți magistrați promovați de politicienii corupți din PSD și PNL și de servicii pentru a asigura impunitatea marilor corupți și a partidelor din care provin; și 2. contra-narațiunea PSD-AUR, promovată de conducerea CAB, de CSM și de conducerea ÎCCJ, precum și de televiziunile penalilor (Realitatea Plus, România TV și Antena 3), care susține că politicienii USR și cei câțiva liberali din jurul premierului Bolojan ar încerca o lovitură împotriva independenței justiției prin atacarea conducerii ÎCCJ și CAB.
Criza declanșată de situația din justiție se propagă inevitabil și în „lumea politică”, generând situații limită, cum a fost cea de luni, când PSD, deși nu a votat moțiunea de cenzură împotriva guvernului din care face parte, a votat alături de AUR moțiunea simplă din Senat împotriva unei colege de guvern, Diana Buzoianu, încălcând prevederile protocolului de funcționare a coaliției de guvernare, care îl obliga să nu voteze o astfel de moțiune.
Duplicitatea PSD nu prevestește nimic bun pentru viitorul guvernului Bolojan, care supraviețuiește practic mergând pe sârmă, de la o criză la alta, în condițiile unui permanent circ întreținut de partidul lui Sorin Grindeanu, care a demonstrat de altfel că se coordonează cu AUR mai bine decât cu partenerii de guvernare, de a ajuns George Simion să-i impute lui Ilie Bolojan promovarea coafezei preferate a lui Grindeanu, parteneră în zborurile Nordis!
Disfuncționalitatea coaliției evidențiază și incompatibilitățile profunde dintre PSD-AUR și echipa lui Ilie Bolojan, iar prigonirea ministrului mediului Diana Buzoianu de către Grindeanu, Zamfir și Simion, susținuți de televiziunile penalilor, rezumă fondul problemei: Diana Buzoianu a devenit ținta atacurilor nu pentru că le-ar fi păsat psd-iștilor de problemele aprovizionării cu apă din Prahova, ci pentru că nu trebuia să se vadă că aceste probleme fuseseră generate de oamenii numiți de ei – inclusiv Monica Hunyadi și Bogdan Chițescu, alături de o întreagă faună usl-istă care popula conducerea centrală și locală a Regiei Apele Române.
Furia psd-istă a atins paroxismul când doamna Buzoianu a început să schimbe politrucii usl-iști cu profesioniști, după ce refuzase și să abandoneze proiectul de reorganizare a Romsilva, deși PSD a cerut oprirea reorganizării, sub pretextul că acum ar exista alte priorități.
Soarta reformelor promise de guvernul Bolojan este din nou sub semnul întrebării, premierul riscând să deconteze nemulțumirea cetățenilor care așteaptă măsuri de reducere a cheltuielilor în completarea celor de mărire a fiscalității, pe care le suportă doar ei și mediul privat. Exact aceste măsuri nu le vor însă psd-iștii, pentru că le afectează direct clientela.
Astfel, Diana Buzoianu continuă seria miniștrilor USR pedepsiți pentru consecvența cu care promovează reformele și exasperează USL. Cum Florin Cîțu și Klaus Iohannis sunt de acum istorie, putem spera că nu va fi revocată, cum au fost Vlad Voiculescu și Stelian Ion. Dar campania împotriva ei nu se va opri prea curând, pentru că a devenit o figură emblematică pentru efortul de destructurare a caracatiței usl-iste din administrație.
Dacă usl-iștii și aur-iștii o detestă visceral pe Diana Buzoianu, în schimb ministrul de Interne Cătălin Predoiu este eroul acestei tabere politice, deși – sau poate tocmai pentru că – protestatarii și magistrații reformiști au demonstrat cu argumente și fapte că este arhitectul legislației dezastruoase care a făcut posibile abuzurile reclamate în documentarul Recorder și ulterior de magistrații reformiști.
El a coordonat și promovat în 2022 un pachet de legi ale justiției inspirat în mare măsură de tentativele lui Liviu Dragnea de a aservi justiția intereselor politicienilor corupți. Astfel, deși celebra Comisie Iordache a fost desființată, grupul de lucru al ministrului Justiției de atunci Cătălin Predoiu i-a continuat proiectul. Legile lui Predoiu au fost criticate de comisara europeană Vera Jourova, de Comisia de la Veneția, dar și de o parte a societății civile și a presei.
Există un amplu raport EFOR care detaliază problemele ridicate de legislația promovată de Predoiu. Uitate repede de o presă parțial vândută, parțial superficială, aceste legi revin în actualitate prin efectele lor dezastruoase, pe care le evidențiază, alături de Recorder, magistrații semnatari ai apelului pentru reformarea justiției. Cei mai vocali dintre ei îl indică pe Cătălin Predoiu drept principalul responsabil pentru actuala situație, iar strada îi cere demisia.
Pus într-o situație delicată pentru că Predoiu este prim-vicepreședinte al PNL și vicepremier, deși este în același timp și o cârtiță psd-istă, premierul Bolojan promite că va discuta cu el. Ar putea să o facă deja, pentru că presupunem că ministrul de Interne, contestat acum și de sindicatele din MAI, s-a întors de la ceremonia de la Washington unde un obscur ONG româno-american (Alianța), care percepe contribuții situate între 1000 și 50.000 de USD, l-a premiat pentru contribuția sa la „buna guvernare, reforma justiției (…) promovarea statului de drept și a independenței justiției”, atribuindu-i-se „modernizarea sistemului judiciar românesc”, aliniat acum la „standardele europene prin creșterea transparenței, întărirea mecanismelor anticorupție și introducerea unor soluții digitale menite să îmbunătățească accesul la justiție.” Falsificarea realității a atins rareori asemenea culmi.
Cum este posibil ca Alianța să-l premieze pe domnul Predoiu la Washington în timp ce în România – „beneficiara” demersului său legislativ – tot mai mulți magistrați, susținuți de societatea civilă și de presa onestă, îi impută distrugerea independenței lor și generarea unui sistem de protejare a marilor corupți prin distorsionarea managementului justiției, abuzuri și contraselecție?
Ne lămurim de îndată, parcurgând lista celorlalți premiați ai galei Alianța de anul acesta: la loc de frunte pe podium se aflau Ion Țiriac (susținător financiar al Alianței) și Mihai Gâdea, călăul Varanului de la Antena 3, premiat pentru „excelență în jurnalism”, pe motiv că, potrivit unuia din liderii Alianța, Adrian Zuckerman, prin „curajul” său, „a salvat România” în 2024-2025.
Adăugăm că fostul ambasador Adrian Zuckerman s-a implicat activ nu doar în afaceri în România, ci și în politică, afirmându-se ca susținător înflăcărat al lui Nicolae Ciucă în campania prezidențială de anul trecut. Deci nu putem vorbi aici de neutralitate politică. Duminică, când protestele împotriva lui Predoiu luau amploare, Zuckerman a publicat online un text elogios în care își exprimă „dezamăgirea” față de tratamentul la care este supus amicul său. Ce să-i faci, protestatarii au uitat să-i ceară și lui opinia!
Aceștia sunt deci oamenii pe care îi reprezintă Predoiu și care îl apără. Lor li se adaugă iohanniștii hardcore din PNL, ca Gorghiu, Fenechiu, Muraru, care nu mai contenesc să-i aducă osanale în aceste zile de maximă contestare.
Totodată, amintim că pe 23 iunie 2025 Predoiu era premiat și de Marea Lojă Națională din România, pentru „coordonarea procesului de aderare a României la Spațiul Schengen”, fiind recompensat cu 10.000 de euro și un trofeu.
Nimic rău aici, desigur, dar sperăm că domnul Predoiu nu are dublă comandă. Sau triplă, prin afilierea la serviciile secrete, cum sugerează „rău-voitorii” din presă. Dar cum altfel să explici prezența sa inconturnabilă atât în guvernele din epoca Iohannis, cât și în cel din epoca post-Iohannis? Scepticismul este mai mult decât justificat.
Vom plăti însă curând tolerarea unui asemenea personaj în poziții-cheie. Comisia Europeană a anunțat că nu a evaluat încă legile justiției promovate de Predoiu, care sunt un jalon în PNRR. Senin, ministrul Justiției Radu Marinescu a declarat că acest jalon este „apreciat de noi ca îndeplinit”, iar cadrul legal legiferat la propunerea Ministerului Justiției ar asigura „independența și funcționarea eficientă a justiției, mai departe acestea ținând de autoritatea judecătorească, parchete și CSM”.
Cu alte cuvinte, legile ar fi bune, dar aplicarea lor depinde de magistrați. Doar că magistrații, inclusiv vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, susțin exact contrariul și cer o „modificare legislativă sănătoasă și cuprinzătoare”. Este greu de crezut că, în aceste condiții, Comisia Europeană îl va mai „premia” pe Predoiu, acceptându-i legile nemodificate. Riscăm deci să nu primim banii din PNRR nici pentru acest jalon.
În concluzie, opera legislativă a lui Cătălin Predoiu ne costă bani, inclusiv banii pierduți prin practicile corupte încurajate de deciziile ÎCCJ; în schimb reformele Dianei Buzoianu, dacă sunt implementate, aduc bani la buget prin eliminarea risipei și finanțării sinecurilor. Doi miniștri, două modele complet opuse de om politic, două destine diametral opuse: Cătălin Predoiu este apărat de establishment, de majoritatea parlamentară și de televiziunile mogulilor penali, în timp ce Diana Buzoianu trebuie să se lupte pentru supraviețuire în fiecare zi, având de partea ei doar o minoritate de oameni politici și împotriva ei influentele televiziuni mogulești.
Acest contrast ilustrează perfect contradicția fundamentală a actualelor aranjamente politice atât de bizare. Pe termen lung însă conviețuirea acestor două modele de politician nu va mai fi posibilă și apele se vor alege.
