Noile planuri cadru, supuse în aceste zile discuției publice, arată continuarea și adâncirea crizei disciplinelor umaniste istorie, literatură și, în special, filosofie. Filosofia, din regina științelor, timp de două mii de ani, a ajuns la ora actuală, un fel de cenușăreasă; se studiază tot mai puțin, în tot mai puține locuri – la filiera tehnologică este scoasă de mulți ani (tocmai în mandatul unor profesori de filosofie).
Trebuie precizat că, într-un sens, noile planuri nu își propun să scadă numărul de ore de studiu al unor discipline; în câteva cazuri, se propune o mutare de accent, ușoare modificări (pentru 1-2 ore) sau pur și simplu mutarea din anii mari (clasa a XI-a și a XII-a) a unor discipline în primii ani de liceu (clasa a IX-a și a X-a). Așa este cazul, destul de mediatizat în ultimele zile, cu studiul istoriei și geografiei. Istoria comunismului în România sau Istoria evreilor nu au cum să fie scoase, din simplul motiv că există legi care impun studierera acestora. Numai persoane extremiste, de tipul Dianei Șoșoacă, ar putea cere să fie eliminate aceste discipline de studiu. O situație specială are Religia – ar fi multe de discutat despre nevoia unei modificări legislative astfel încât să se facă, la anumite clase, alte discipline, cum ar fi Etică sau Istoria religiilor etc. Tot la fel, este nevoie ca disciplina Gândire critică să fie inclusă în trunchiul comun.
Noile planuri cadru vin să reglementeze o tendință firească a elevilor din anii mari de a fi interesați mai mult de disciplinele pe care le vor avea la examenul de bacalaureat. Mutarea studiului unor discipline din anii mari spre anii mici, pesemne, vine pe această linie.
Faptul care miră cel mai mult este legat de soarta psihologiei și filosofiei – dacă limba și literatura română au multe ore alocate (6 ore în medie la real, 9-12 ore la uman, 5-6 ore la tehonologic și vocațional), în schimb Om și societate (tematica sub care sunt grupate istoria, geografia și disciplinele socio-umane (Logica la clasa a IX-a, Psihologia la clasa a X-a, Economia la clasa a XI-a și Filosofia sau Sociologia sau Economia aplicată la clasa a XII-a) are numai 3-4 ore la real, tehnologic și vocațional, și 7-10 ore la uman. Cum noul ministru al educației este psiholog, sunt convins că nu este mulțumit să vadă că psihologia se studiază numai o oră, timp de un an, și anume la clasa a X-a.
Se va spune să soarta psihologiei este chiar foarte bună dacă o raportăm la soarta filosofiei: psihologia se face la toate filierele, profilele și specializările, în timp ce filosofia se studiază o singură oră pe săptămână, la clasa a XII-a, dar nu și la filiera tehnologică. Cu alte cuvinte, în mai mult de jumătate din liceele țării, elevii nici măcar nu au auzit de Platon, Aristotel sau Kant.
Vedem astfel că psihologul Daniel David, ce a absolvit Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației, și deci a studiat inclusiv rădăcinile comune ale filosofiei și psihologiei, nu este interesat de reintroducerea studiului filosofiei la toate liceele din România.
Poate că un cârcotaș ar spune că filosofia este o disciplină prea teoretică, prea abstractă; unii chiar au afirmat că nu face nici cât o ceapă degerată. Dar la o privire mai atentă, cât mai obiectiv posibil, se va putea observa că multe din temele actuale (disprețul față de știință, adoptarea de teorii ale conspirației, fenomenul fake news, extremism sau fundamentalism (inclusiv, cel religios) etc își au rădăcinile în lipsa de educație, și în special de educație umanistă.
Menținând obiecția abstractizării, se poate vedea cum filosofia te obișnuiște cu o serie de concepte și valori care ne ghidează viața de zi cu zi. Adevăr, bine sau dreptate, între multe alte valori, sunt elemente care contribuie decisiv la formarea noastră intelectuală și morală. Discuția despre valori, despre marile teorii cu privire la aceste valori contribuie decisiv la formarea de convingeri care ne vor ghida în viața obișnuită. Vom fi astfel mai buni cetățeni, părinți mai responsabili sau vom înțelege nevoia de protejare a mediului pentru a asigura generațiilor viitoare un trai bun. Adevăr, bine, dreptate, și toate celelalte valori, nu sunt simple concepte sau simple cuvinte pe care le rostim zilnic de zeci de ori, ci sunt hrana noastră interioară, fac parte din ființa noastră, uneori chiar și dacă nu suntem conștienți de asta. Cine a citit, de exemplu, Împăratul muștelor, a putut vedea cât este de importantă educația pentru copii și tineri în ce privește luarea de decizii pe plan individual sau colectiv, cât de important este echilibrul dintre emoții și rațiune sau dintre moralitate și imoralitate.
Faptul că despre adevăr, bine sau dreptate nu putem învăța la fizică, chimie sau tehnologia informației, nici măcar la limba și literatura română, arată, ca un argument suplimentar, cât de importantă este studierea filosofiei pentru toți elevii de liceu.
Un aspect important de semnalat este că aceste planuri cadru sunt supuse discuției, cu alte cuvinte este nevoie ca cei interesați să solicite îndreptarea unor aspecte problematice. Așa cum au făcut facultăți sau asociații profesionale din domeniul matematicii, istoriei, geografiei etc, tot la fel ar trebui ca profesioniștii din domeniul filosofiei să solicite ministerului creșterea numărului de ore dedicate studiului filosofiei și, respectiv, nevoia ca filosofia să fie studiată la toate filierele, profilele și specializările.
