În 2016, atunci când publica ediția revizuită a cărții Cumpăna României, Călin Georgescu păstra cam toate ideile pe care le expusese în cea dintâi*. De pildă, ideea că nu e un om politic, dar are un proiect de țară. Relua și definiția acestuia: nișa unică pe care fiecare stat o poate descoperi pentru a se dezvolta și, astfel, pentru a dezvolta lumea. Nișa românească era satul. Iar mijlocul de a-l dezvolta erau „cei 25 de cm de pământ care se numesc sol”. Unul ieșit din comun, explica acest absolvent de agronomie, căci „orice sămânță aș pune în orice sol din lumea asta, nu crește roșia așa cum crește în România”.
Al doilea mijloc chemat în ajutor pentru a ocupa nișa era Marea Neagră. De fapt, portul Constanța, care ar fi mai bun decât orice aeroport – zicea CG –, fiindcă face legătura și cu Mediterana, și cu Caspica. Pe listă urmau apele termale, care fac din România un paradis în care ar putea debarca „vârsta a treia din orice țară a Europei”. Al patrulea mijloc e codrul, fiindcă aflăm că, la fel ca și-n cazul roșiei, am avea și atunci când vine vorba despre gena pădurii, un cert avantaj față de Germania. Semințele românești ar face din toată Europa un codru.
Ultimul mijloc, cel mai original, ar fi o nouă industrie: „E o idee care ar putea părea caraghioasă: industria calului. Știți că la fiecare 5 minute, în această lume este o cursă de cai? Este, de fapt, cel mai bănos sport, peste tot în această lume. România poate împușca doi iepuri dintr-un foc: o dată, pentru că are cea mai mare capacitate de a îngriji acest nobil animal, în condițiile geomorfologice pe care le are, și în al doilea rând, pentru că îngrijirea unui cal presupune 12 meserii, de la fierar la pielar și tâmplar și altele asemenea. Or, ideea esențială este cum să faci ca această țară să aibă șomaj zero. Și se poate face lucrul acesta!”.
Georgescu avea și alte idei crețe: să elimine hrana nesănătoasă prin taxare, sau să revenim la economia noastră din perioada interbelică, când creștinismul ar fi echilibrat piața. O afirmație lipsită de sens, dar pe placul unora care nu pricep nici ce e economia, nici ce e Biserica. Același Georgescu se războia cu supermarketurile, dar și cu Noua Ordine Mondială Neoliberală.
Aici întâlnea adevărații neomarxiști din România, din grupusculele radicale de stânga, lipsite de reprezentare parlamentară. Dar și pe naționaliștii mai vechi, căci neoliberalismul mai însemna pentru el ceva, și anume jefuirea țării prin vinderea ei „pe doi țechini” către europeni.
De fapt, spunea CG, „nu am intrat în UE pentru că am fost noi deștepți. Noi am intrat în UE pentru că ne-a dorit Uniunea Europeană. Și ne-a dorit din interes: voi, România, aveți resurse primare, noi, Uniunea Europeană, nu mai avem, pentru că le-am exploatat, acum ne pare rău, dar asta este. Vă avem însă pe voi, puteți fi o colonie pentru noi, ca să extragem de la voi resurse”. Denunțarea colonialismului îl plasa iar lângă stângiști ca Ernu, Rogozanu sau Baghiu. Se despărțea, însă, de ei, când propunea alternativa la neoliberalism, căci nu se gândea la un stat ultra-social, ci la ce ne-au lăsat Decebal și Mihai Viteazul, adică „speranță și îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune”.
Tot el explica faptul că tradiția a fost ținută în viață de „mamele creștine, mucenicii din închisori și eroii de prin munți”. Dar și de un lider de la Est, creștin-ortodox și el, Vladimir Putin. Doar fostul kaghebist ne-ar putea feri de relele pe care le reprezintă, după mintea lui Georgescu, Noua Ordine Mondială Neoliberală și drepturile omului.
Noutatea din 2016 era una singură: numele acestei doctrine. Georgescu îi zicea, folosind o expresie împrumutată de la Petre Țuțea, „naționalism cuviincios”. Alternativa la acest naționalism nu e o altă varietate a respectivei ideologii. Liberalismul, ecologismul, creștin-democrația, social-democrația sau chiar conservatorismul ar fi adversare mai puternice. Dacă sunt formulate coerent și îmbrățișate cu consecvență.
*Am reformulat în acest text câteva pasaje din cartea mea Ideologii și ideologi în România contemporană, apărută la Humanitas în toamna lui 2025.
