Cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, este destul de ciudat că în viața publică nu se vorbește aproape deloc despre programele candidaților, despre ceea ce își propun ei să facă; mai mult, spre deosebire de orice alte alegeri, lipsesc dezbaterile electorale, lipsesc discuțiile în care să se propună soluții cu privire la problemele pe care le avem.
Din cei 11 candidați, ultimele sondaje dau pe primele locuri numai pe cinci dintre ei – Simion, Antonescu, Dan, Ponta și Lasconi – care vor primi în jur de 90 la sută din voturi. Dintre ceilalți șase, surprinde poziția joasă a lui Daniel Funeriu, ce are nu numai program bine articulat (inclusiv pagină web), dar care promovează valorile europene moderne ale unei Românii a excelenței.
Mă voi concentra în acest text pe Planul Smion și Nicușor Președinte (iar în zilele următoare, pe ceilalți trei candidați). Voi începe cu imaginea – poza candidatului pe un fundal de blocuri noi, pe marginea unui lac (sau râu). Candidatul este cu fața îndreptată spre dreapta, cu degetul arătător întins (acuzator?) spre noi. Partea cea mai rea a fotografiei este că lumina slabă ce cade pe ochiul stâng face ca imaginea să fie ușor macabră (monstruoasă).
Programul pare să fie un fel de agenție imobiliară, în care candidatul promite locuințe ieftine, de la 35 000 euro și un fel de contract făcut cu alegătorii, sau un fel de bancă privată ce promite refinanțarea creditelor. După ce ne trezim din acest coșmar, candidatul ne îndreabă dacă vrem să aflăm și alte măsuri din Planul Simion.
Intrăm la propuneri și aflăm că ,,se vor construi până la 1 000 000 (un milion) de apartamente” la standarde înalte, amplasate în apropierea marilor orașe, cu utilități și însoțite de grădinițe, școli, cabinete medicale, spații comerciale, malluri și clăduri de birouri.
De ce se folosesc parantezele? Pesemne, Simion nu știe să citească numărul 1 000 000, sau, în caz că știe, crede că simpatizații lui nu știu acest număr.
Planul nu spune detaliile, dar este evident că este complet aberantă această promisiune: nici în 200 de ani, nu se pot construi un milion de locuințe și, simultan, sute de mii (repet: sute de mii) de școli, cabinete, spații comerciale, malluri sau clădiri de birouri).
Promisiunea este în relație directă cu epoca de aur (pentru cei tineri: epoca lui Ceaușescu), când se construiau multe blocuri, demolând sate, cartiere etc, adică atunci când oameni de la țară erau obligați să se mute în cartierele muncitorești de la oraș, ca să muncească pe șantierele sau fabricile patriei.
Dincolo de aceste date proprii unei agenții imobiliare, ce mai promite Planul Simion? Se susține că românii trebuie să fie egali cu ceilalți cetățeni ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, la ora actuală, românii ar fi inferiori, astfel că Simion și partidul AUR vor oferi ,,asistență juridică oricărui cetățean român care se confruntă cu încălcări ale statutului său de cetățean egal cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.
Faptul că măsura este aberantă rezultă din completa neștiință în materie de politici europene – se pare că nici candidatul, nici echipa lui nu cunosc mare lucru despre instituțiile europene sau despre valorile promovate. Egalitatea este una din valorile centrale, iar dacă vreodată este încălcată există mecanisme clare de rezolvare, sancționare etc.
In materie de politică externă este susținută izolarea, deși asta intră clar în contradicție cu orice idee politică de după 2004, de când România este membru NATO, sau 2007, de când suntem membri ai Uniunii. Să pretinzi izolaționismul ca membru NATO sau UE înseamnă clar o declarație de ieșire și din NATO și din UE. Or, acest așa zis suveranism, nu este altceva decât socialism ceaușist extrem, adică extremism de stânga.
Degeaba este pozat Simion din dreapta, el este orientat spre stânga, spre est, spre Rusia și autoritarism sau extremism de stânga.
Capitolul intitulat ,,Respingem tentativele de limitare a puterii și suveranității statelor naționale la nivelul UE” vine să întărească doctrina izolaționistă extremă promovată de acest așa zis candidat. Se respinge ideea de vot unanim, în favoarea unui vot cu majoritate; se cere ca atribuțiile Uniunii și structurilor sale să aibă rol de ,,coordonare a politicilor comune” – complet aberant, în condițiile în care chiar asta se întâmplă; niciodată, o instituție europeană nu a dat vreo normă valabilă pentru o țară sau alta. Nicidecum UE nu coordonează politica internă a vreunui stat.
O măsură extremistă este și propunerea de a se înceta ,,exportul de forță de muncă ieftină” – românii nu mai trebuie să plece să muncească prin alte țări, ci trebuie să rămână în țară. Pesemne, Simion, va dori închiderea granițelor, ceea ce echivalează cu ieșirea din NATO, UE și Schengen.
Date fiind aceste sumare observații, este aproape imposibil de înțeles cum se face că 30 la sută din compatrioții noștri apreciază aceste idei, adică un sfert din români își doresc o organizare de comunism totalitar, în care să vrea să trăiască. Pesemne, din cauza nemulțumirilor adunate în ultimii 30 de ani, se vrea respingerea a tot. Adică se vrea să se arunce și copilul (democrația) odată cu apa din copaie (vechile partide politice, PSD, PNL, UDMR).
Spre deosebire de Simion, poza lui Nicușor Dan este din față, ceea ce trimite la direcție dreaptă, clară și decisă. Valorile promovate (onestitatea, competența, munca, curajul) sunt esențiale pentru un parcurs integru și demn al oriăcrui român – în deplin acord cu vizualul programului.
Dan identifică trei mari probleme ale României: instituții nefuncționale, lipsa de direcție, lipsa de încredere. Deși puține (cu toții credem că problemele sunt mai multe), sunt bine identificate și, probabil, marea majoritate a cetățenilor le-ar considera cele mai importante trei probleme.
Soluțiile se regăsesc, sau așa ar trebui, la capitolul de propuneri. Dan vrea să fie un președinte care cunoaște mecanismele administrative și poate coagula forțele sănătoase din societate pentru reformarea statului. Se ajunge astfel la ideea că va fi un președinte care identifică și mobilizează ,,oameni integri, profesioniști și motivați din societate – mediul public, privat și academic – pentru a construi împreună un stat funcțional, eficient și echitabil”.
Trebuie să recunoaștem că tot auzim măsura aceasta din mandatul lui Emil Constantinescu – cei 15 000 de specialiști care, din păcate, nu au fost niciodată văzuți. Să fie și de data asta tot o promisiune greu de realizat sau mai degrabă este un fel de metaforă? Înclin să cred că seriosul Dan nu ar face promisiuni deșarte. Chiar dacă nu are (cum să aibă) acei mii de specialiști preconizați, el se bazează pe faptul că i se vor alătura acei oameni integri, curajoși și buni specialiști, care vor putea constribui în următorii ani la reformarea statului.
A doua măsură este nevoia de unitate – va fi un președinte care va uni, nu va dezbina. Din păcate, nu avem detalii în programul de pe pagina web.
În fine, a treia propunere conține setul de valori promovate, de care am amintit deja, mai sus, și anume onestitatea, competența, curajul și munca (trec peste faptul că munca nu este o valoare, dar sensul acestui cuvânt aici este că munca cinstită ne poate face să avem succes – pesemne, Dan nu știe că munca cinstită este supertaxată în România (aproximativ, cu 40 la sută), și că salariul abia permite să cumperi produsele alimentare care să te mențină în viață – adică la limita de supraviețuire, valabil pentru 60 la sută dintre români.
Se constată ușor că propunereile lui Dan nu prea sunt legate de problemele identificate. Instituțiile și lipsa de direcție țin de politici legislative, administrative, juridice etc, nicidecum de solidaritate, curaj sau promovarea unității naționale. Tot la fel, lipsa de încredere în noi nu se rezolvă prin cunoașterea mecanismelor administrative sau juridice, ori prin președinte ce unește și promovează onestitatea.
Ca o concluzie, programul lui Dan, deși sumar, poate constitui un bun punct de plecare pentru reformarea instituțiilor statului, dar fără o oferi detalii sau măsuri concrete. În plus, educația – adică factorul cel mai important din orice încercare de reformă, lipsește cu desăvârșire din această schiță de program politic pentru alegerile prezidențiale 2025.
