Ultimul sondaj credibil ce a fost dat publicității pe 18 mai, de către INSCOP, indica următoarele procente: AUR 38,2%, PNL – 20.3%, PSD – 17,5%, USR – 10%, UDMR – 5%. De atunci încoace, nu s-au mai publicat alte date. Sociologii zic că totul ar fi foarte volatil. E probabil și o modalitate de a se apăra de viitoare acuzații cum că iar s-au înșelat.
Opinia comună e că, dacă mâine s-ar ține alegeri anticipate, AUR nu numai că le-ar câștiga fără probleme, dar ar face-o cu un scor care s-o ducă mai mult ca sigur la guvernare. În forma ei cea mai radicală, această profeție avansează ideea că Simion ar aduna peste 50% din mandate. Așa să fie oare?
Am două argumente care vor relativiza o asemenea opinie.
Primul privește tabăra suveranistă. Estimările sociologilor din ultimul an dau doar AUR peste 5%. Toate celelalte formațiuni ar rămâne sub prag. Nu-i exclus să fie așa. Dar ele sunt foarte numeroase. Pe lângă POT și SOS, care au adunat, în scrutinul din 1 decembrie 2024, luate împreună, 14,15%, mai sunt și alții. În Senat avem un grup – numit Pace Întâi România (PÎR) –, iar în Camera deputaților, un altul – numit Uniți pentru România – care, în caz că s-ar face alegeri în toamnă, s-ar transforma în partide și ar intra în competiție cu cele din care au plecat, adică SOS, POT și PSD. În Parlamentul European sunt deputați aleși pe liste suveraniste și care sunt în alte formațiuni: Terheș e la Partidul Național Conservator Român, care lua 0,5% acum doi ani, Lăzăruș a părăsit-o pe Șoșoacă și e lider la Dreptate și Frăție, iar Sturdza și Târziu sunt membri ai Partidului Acțiunea Conservatoare. În 2024 au mai strâns voturi – cam 1% în total – Alianța Național Creștină, Alternativa pentru Demnitate Națională și Liga Acțiunii Naționale. Alte formațiuni precum Forța Identității Naționale sau Partidul Neamul Românesc n-ar rata, sunt convins, ocazia de a da față cu cetățenii. E, de aceea, posibil ca bazinul suveranist să fie fărâmițat și, la fel ca pe 1 decembrie 2024 să avem un astru major – AUR – și mulți sateliți, care ar putea oscila în jurul pragului electoral. Vedete precum C. Georgescu sau A. Alexandrescu, care nu sunt acum legate de o structură de partid, dar ar putea alege una din cele 13 listate mai sus, ar putea diviza și mai mult tabăra suveranistă. Ceea ce ar putea duce AUR mult mai jos de 38,2%. Nu la 18,3%, cât a strâns în 2024, dar semnificativ sub estimarea prezentă.
Al doilea lucru pe care aș vrea să-l subliniez este că, deocamdată, nu cunoaștem impactul apropierii politice dintre PNL și USR. Cele două formațiuni nu au formalizat vreun acord, dar se străduiesc să-și coordoneze acțiunile politice. E și mai neclar dacă ele vor căuta să încheie un protocol de cooperare electorală, cu liste comune, sau măcar un pact de neagresiune în caz de alegeri anticipate. O referință pentru ele ar putea fi acordul încheiat de PNL și PD în vederea alegerilor din 2004, în cadrul Alianței Dreptate și Adevăr (ADA). Cele două formațiuni aveau, fiecare în parte, 7% din fotoliile parlamentare, iar cooperarea din cadrul ADA le-a adus locul al doilea în alegeri, cu 32% din voturi, cu cinci procente mai puțin decât alianța încheiată atunci de PSD cu PUR, partidul lui Dan Voiculescu.
O alianță electorală a partidelor conduse de Bolojan și Fritz ar reuși să depășească cele 30,3%, cât au acum împreună PNL și USR, măsurate separat? Eu zic că da: cred că ar fi capabile să treacă de 35 de procente, căci alianța ar fi votată în primul rând ca alternativă la cuplul PSD-AUR. Ar putea o asemenea alianță să treacă de scorul AUR? Eu zic iarăși „da”, căci – la fel ca-n 2004, când coaliția PSD-PUR era creditată cu 40-47%, dar a obținut 36% –, și azi primul clasat e mult supra-evaluat, căci primește sprijin de la suveraniști care ar putea alege alte liste decât cea a lui Simion. Ar putea PNL și USR să obțină un scor care să ușureze alcătuirea unui guvern? Răspunsul meu e tot pozitiv: situația în care o masă de 12-15% din voturile exprimate ar fi acordate unor partide suveraniste ce vor rămâne sub prag ar putea conduce, după redistribuire, chiar la o majoritate tricoloră PNL-USR-UDMR, cu sau fără sprijinul celorlalte minorități naționale.
Nu e, însă, deloc sigur că vom ajunge aici. Iar asta fiindcă alegerile anticipate sunt concepute ca un mare risc, nu ca o șansă pentru democrație.
