„Bă Imala, de ce ai nevoie?” – iată cheia cu care liderul PSD Timiș, președinte interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis a deschis inimile primarilor și viceprimarilor de la PNL care au anunțat săptămâna trecută, în cadru festiv, că vor părăsi PNL și vor candida în numele PSD. Potrivit emoționantei mărturii a primarului din Liebling, Gheorghe Munteanu, domnul Simonis l-a ajutat întotdeauna cu „una, alta”.
La fel au mărturisit și alți primari traseiști cu prilejul evenimentului organizat ca o adevărată ședință de partid de pe vremuri. De unde însă apelativul „Imala”, când primarul se numește Gheorghe Munteanu? Căutând pe Dexonline, am găsit pentru regionalismul „imală”, termenii pământ muiat, mocirlă, noroi. Nu ne mirăm că Alfred Simonis se exprimă atât de puțin elegant, căci orice căutare a numelui său pe Google generează citate din zicerile sale de o vulgaritate ireproductibilă.
În sfârșit, să trecem peste lipsa bunelor maniere la PSD, pentru că adevărata semnificație a racolării primarilor pnl-iști, imediat după ce, în alt cadru festiv, liderii PNL și PSD anunțau nu numai comasarea alegerilor europarlamentare și locale, ci și liste comune de candidați la europarlamentare, adică un parteneriat politic menit să asigure „stabilitate” și victoria asupra extremismului.
Alfred Simonis a dezvăluit fără menajamente termenii reali ai parteneriatului: înghițirea fără scrupule a PNL. El a fost susținut de altfel în dezbaterile televizate ulterioare de reprezentanții PSD, cel mai vocal fiind Gabriel Zetea, pe un ton agresiv și zeflemitor la adresa „partenerilor”.
Nu ne îndoim că racolările vor continua. Ne-am obișnuit cu ele în fiecare an electoral în toate sensurile politice posibile, cu dominanta evidențiată de La Fontaine „la raison du plus fort est toujours la meilleure” (argumentul celui mai tare este întotdeauna cel mai puternic): adică PSD a luat partea leului, deși nu a fost singurul partid care a operat racolări, pentru că a controlat aproape întotdeauna banii publici, căci de unde credeți că veneau banii pentru „Imala” din Liebling?
Știm deja că, din toamna anului 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu operează discreționar cu banii din rezerva bugetară, căci rectificare bugetară nu s-a mai făcut. Așa sapă PSD la temelia democrației: eliminând orice control parlamentar, adică democratic, asupra cheltuirii banului public. Cum PNL nu a protestat față de acest demers, nu are nici un drept să se plângă. De altfel, nici nu s-a plâns prea tare, cu excepția președintelui PNL Timiș, Alin Nica, făcut de rușine de racolările festive din weekend.
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, nu s-a auzit; probabil așteaptă să discute cu el amicul Marcel, care a promis că îl va contacta. Post factum, evident. Ironia sorții este că tot demersul comasării a fost „vândut” pnl-iștilor ca o mână de ajutor dată de PSD, pentru că PNL avea mai mulți primari și deci mai multe șanse de a obține mai multe voturi la europarlamentare. Racolările de primari pnl-iști demască însă cinic falsitatea acestui discurs.
PNL se îndreaptă deci inexorabil spre o comasare rușinoasă cu PSD, nu numai pentru că PSD este un animal de pradă, cinic și dur, ci și pentru că elitele celor două partide sunt unite de interese cleptocratice profunde și trainice. Ca să fie clar, chiar în ziua anunțării comasării, s-a aflat că ministrul agriculturii, Florin Barbu, considerat om de casă al baronului PSD Paul Stănescu, l-a demis, pe motiv de „incompetență”, pe directorul general al APIA, Ionuț Lupu, numit de PNL.
Adevăratul motiv însă este, după toate probabilitățile, faptul că domnul Lupu a blocat plata unei subvenții europene de cinci milioane de euro către firmele controlate de fiul baronului Stănescu, adică a unei tranzacții investigate deja de Parchetul European anti-corupție condus de Laura Codruța Kovesi.
Să nu uităm, de asemenea, că actualul ministru, pe când era parlamentar, a promovat legea care transforma în mod magic stuful din Deltă în furaje pentru vite, deși nu se cunosc încă vitele dispuse să-l consume. Dar Stănescu jr. avea terenuri în Deltă și trebuia să profite, nu-i așa? Vina lui Ionuț Lupu de a fi blocat accesul psd-istului la bani publici, poate de teamă că va răspunde el însuși în fața justiției pentru această tranzacție aberantă, „obliga” însă PNL să nu-l apere, să-l „predea” PSD, căci imperativul deturnării banilor publici românești și europeni în beneficiul partidelor și al clientelei lor dictează eliminarea celor care calcă strâmb și blochează banii.
În virtutea acestui raționament comun PSD-PNL, fundament al comasării, PNL nu a protestat nici față de demiterea lui Mihai Iulian Dodu din funcția de secretar de stat (al Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist), deși el fusese numit în funcție de însuși Nicolae Ciucă, pe când era premier. Dar domnul Dodu, al cărui tată a fost împușcat în apropierea televiziunii pe care venise să o apere, anulase calitatea de „revoluționar cu merite deosebite” revendicată de Ciolacu, dar și de o întreagă cohortă de profitori cu pretenții similare care mișună prin PSD sau pe lângă el. Și acolo este vorba despre bani, pe lângă prestigiu și falsă legitimare civică și politică, deci pedeapsa era „meritată”, nu-i așa, iar PNL nu o putea contesta, și nici nu a avut intenția să o facă.
Se comasează deci două partide cu o vocație cleptocratică comună, iar unul din partide (PNL) acceptă să fie călcat pe cap și batjocorit și își oferă identitatea politică pe tavă, doar pentru a menține accesul la banii publici (ai noștri) pentru liderii săi, adică pentru a asigura perpetuarea practicilor cleptocratice.
Atât racolările, cât și execuțiile politice demonstrează riscurile promovării unor partide alcătuite din oameni care nu au convingeri politice sincere și solide, ci urmăresc doar însușirea fără drept a banului public. De aceea nici nu există o dezbatere reală în societate, sau o competiție politică autentică; de aceea ne îndreptăm către crearea și consolidarea unui partid unic, partid-stat, a cărui lipsă de scrupule la adresa electoratului va deveni evidentă în 2025, când nota de plată pentru dezmățul financiar din anul electoral va trebui achitată de cetățeni.
Proiectul partidului unic PSD-PNL este mai vechi, de pe vremea USL, dar desăvârșirea lui a fost amânată, probabil în așteptarea unui moment favorabil.
Klaus Iohannis nu a făcut decât să execute planul altora, să-i numim generic GRIVCO.
Ne amintim de ascensiunea lui surprinzătoare de la primărie la conducerea PNL, prin înlăturarea lui Crin Antonescu, și la Guvern, unde a pretins un post de vice-premier pe probleme de securitate, pentru care nu avea nici o calificare. Era limpede că pretenția nefirească fusese formulată pentru ca Victor Ponta să aibă o scuză să rupă, de formă, USL, permițându-i lui Iohannis să candideze la președinție împotriva lui. Astfel, păpușarii din spatele USL (GRIVCO) se asigurau că vor ocupa fotoliul de la Cotroceni indiferent cine avea să câștige.
Ulterior, Iohannis avea să distrugă o alternativă politică la PSD, și anume coaliția USR-PNL-UDMR, prin forțarea plecării USR, partid cu care, de altfel, PNL și UDMR nu aveau nici obiective, nici valori comune.
A urmat emascularea definitivă a PNL, desăvârșită prin promovarea în fruntea partidului a unei non-entități din punct de vedere politic, și anume Nicolae Ciucă, secondat de ineptul Lucian Bode. Ambii plagiatori, ambii obedienți atât față de Iohannis, cât și față de PSD.
A apărut între timp și AUR, creat în laboratoarele serviciilor și ale PSD, care îl tolerează destul de bine, căci are nevoie de un fals adversar care să justifice, alături de războiul din Ucraina, fuziunea finală a cleptocraților din ambele partide.
Dacă se va finaliza comasarea și PNL va fi anihilat definitiv, vom fi ajuns la sfârșitul unui proiect politic, de refacere a partidului-stat, care există încă din 1990, și la deschiderea, concomitent, a unui nou capitol în istoria noastră post-decembristă, mai greu și cu o miză majoră: de salvare a democrației.
Pentru aceasta este nevoie de o opoziție solidă, curajoasă și convingătoare, nu numai pe scena politică, ci și în societatea civilă. Le așteptăm pe amândouă.