Știu că multă lume care l-a votat pe N. Dan e supărată pe el și sunt conștient că nu vor fi puțini cei care vor dezavua faptul că-i iau acum apărarea. O fac fiindcă, în general, îmi place să mă așez împotriva curentului: am mai făcut-o în câteva rânduri de-a lungul timpului și nu cred că m-am înșelat. Mai e un al doilea motiv, care-l întărește pe primul: mai nimeni nu-l susține public pe președinte. Nici măcar consilierii lui, vreo treizeci la număr, dar care vorbesc public mai mult despre ei decât despre cel cu care lucrează. În al treilea rând, îi iau apărarea fiindcă e acuzat pe nedrept.
De ce anume îl apăr? De acuzația de încălcare a Constituției, pe care AUR a transformat-o dintr-o intenție vagă în mobilizare publică. Într-adevăr, Simion & co. au alcătuit un site care sugerează că ar organiza suspendarea: acolo găsiți numele tuturor parlamentarilor și poziția lor față de inițiativa auristă. Nu sunt semnături efective într-un document care să fie înregistrat în Parlament. E consemnată doar intenția anunțată public de un senator sau un deputat. La lansare, erau 112 și, în primele trei zile, s-a mai adăugat câte un nume. Până la cota necesară pentru a obliga camerele la un vot privind suspendarea ar mai fi nevoie de 40.
Cum era de așteptat, majoritatea covârșitoare a numelor sunt din AUR. În prima zi era listat și un pesedist, dar numele lui a fost șters după 24 de ore, fără vreo explicație. Pe lângă auriști, apar o duzină de parlamentari din SOS și alți câțiva din UPR, PÎR și neafiliați, în general plecați tot din POT și din AUR. Scopul site-ului ar putea fi reconcilierea acestor tabere suveraniste, măcinate de orgolii, dar e mai probabil ca Simion să încerce pur și simplu să mărească ponderea sa parlamentară, pentru a se apropia de cota polului PNL-USR (138 de deputați și senatori) sau măcar de cea a PSD, aflat la cota 127.
Site-ul are și un alt scop: acela de a suscita atenția civică. Cetățenii sunt invitați să susțină cererea prin completarea unui formular și să le scrie parlamentarilor din propria circumscripție că doresc ca respectivii să urmeze semnalul dat de Simion. Un contor înregistrează aceste voințe. În prima zi, pe site figurau puțin peste 14 mii de cetățeni, după 24 de ore susținătorii ajunseseră la aproape 98 de mii, după două zile crescuseră la 142 de mii, iar ieri dimineață se făcuseră 256 de mii. Se văd doar cifre, nu și nume, ca să le poți verifica, așa cum e posibil în cazul petițiilor online. Nu-i clar cât de riguros e totul. Site-ul pare făcut cu superficialitate.
Vă las plăcerea să descoperiți numele unor parlamentari AUR scrise greșit. Ce este și mai grav este că acest site e finanțat din bani publici. Jurnaliștii de la Public Record au descoperit că gestiunea lui a fost încredințată unei firme a unui cetățean moldovean, care a primit deja pentru propagandă peste 2 milioane de euro din banii publici primiți de AUR.
Desigur, partidele sunt libere să se manifeste cum doresc în societate. Problema e dacă banii de la buget pot susține un demers care este evident mincinos. Căci conținutul site-ului e un neadevăr mare cât casa. Și acesta este și motivul pentru care intervin în apărarea președintelui. Acuzațiile care îi sunt aduse pe site-ul suspeND.ro sunt trei la număr.
Prima invocă articolul 80 (2) pentru a-i reproșa președintelui că nu ar fi mediat între stat și societate. Nesocotirea medierii e justificată într-un fel foarte pătimaș: N. Dan ar fi încălcat „dreptul de a participa la guvernare” al AUR. E evident că un asemenea drept nu există. Constituția prevede că un partid ajunge automat la guvernare dacă are 50% +1 din mandate. Dar nici măcar atunci nu e folosit termenul „drept”, rezervat indivizilor, nu colectivelor sau organizațiilor. Când ai obținut 18%, cum a reușit AUR, poți ajunge la guvernare dacă ai nu un drept, ci ceea ce teoria politică numește „potențial de coaliție”.
Partidul condus de G. Simion a fost luat în seamă deocamdată doar pentru a destitui un guvern, nu pentru a forma unul. În schimb, președintele are dreptul – aici termenul e adecvat! – să exprime o opinie despre profilul politic al unei potențiale majorități, care este oricum decisă în Parlament.
Al doilea reproș pleacă de la articolul 103(1), care explică învestirea guvernului. AUR îi obiectează președintelui că nu ar fi desemnat în „limite rezonabile” un candidat la funcția de premier. Oricum ai citi Constituția, nu poți ajunge la un asemenea punct de vedere. Textul e clar: președintele este cel care desemnează un candidat, el poate numi pe cineva din interiorul partidelor sau din afara lor, iar singurul termen fixat – cel de 60 de zile – vizează o libertate suplimentară dată șefului statului, aceea de a dizolva parlamentul dacă două propuneri ale sale sunt respinse într-un asemenea interval. Prima propunere a fost respinsă pe 21 iunie, iar pe 21 august, când se împlinește termenul constituțional, președintele va căpăta mai multă libertate de acțiune, nu mai puțină.
Și mai stranie e acuzația cum că N. Dan ar fi încălcat aliniatul 1 al articolului 80, care descrie profilul celei mai înalte funcții din stat: „Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării”. AUR îl acuză pe N. Dan că nu a reacționat la „o operațiune militară neautorizată pe teritoriul României din partea Ucrainei”.
Președintele este acuzat, mai precis, că a „omis să declanșeze demersurile necesare pentru clarificarea situației” produse de dronele ajunse la Galați sau la Constanța. Justificarea e redactată neglijent și pornește de la certitudinea că respectivele drone nu numai că erau ucrainene, dar și că ele nu au ajuns accidental, ci intenționat pe teritoriul României, ca parte a unei „operațiuni militare neautorizate”. AUR nu citează vreo investigație care să fi demonstrat acest lucru, ci reia pur și simplu manipularea lansată de la Kremlin, menită să sădească neîncredere în rândul publicului român. După modelul „nu Rusia a atacat Ucraina, ci invers”, e construit mesajul „Ucraina nu stopează agresiunea rusă, ci agresează România”.
Este clar ca lumina zilei că niciuna dintre acuzațiile formulate de AUR nu probează vreo încălcare a Constituției. Cred că acest lucru trebuie spus răspicat în spațiul public nu doar fiindcă suspendarea ar agrava criza politică din România, ci și întrucât minciunile AUR sunt susținute financiar din taxele plătite de cetățeni. Altfel, Simion & comp vor crede că au dreptul să spună, plătiți de la buget, gugumănii și mai mari…
