Pandemia de COVID-19 a surprins România nepregătită în 2020, chiar dacă virusul a fost „importat” puțin mai târziu decât în celelalte state europene. Începând cu luna iulie, sistemul sanitar s-a confruntat cu valuri succesive de pacienți. Spitalele au fost suprasolicitate, personalul medical epuizat, iar lipsa de echipamente și organizarea deficitară au expus vulnerabilități vechi. Peste 67.000 de români au murit.
Consecințele economice au fost și ele severe. PIB-ul s-a contractat în 2020 cu aproape 3,7%, afectând în special turismul, HoReCa și micile afaceri. Fondurile europene și pachetele de sprijin guvernamental au atenuat impactul, dar redresarea a fost lentă și fragilă.
Social, pandemia a accentuat falii preexistente. Școala online a adâncit decalajele dintre elevii cu resurse și cei fără acces la internet. Neîncrederea în autorități și campania de vaccinare contestată au amplificat polarizarea publică. Mai mult decât o criză sanitară, COVID-19 a fost pentru România un test de reziliență instituțională și socială, ale cărui efecte se resimt încă.
Pe 2 noiembrie 2021 se înregistra cea mai neagră zi a pandemiei de COVID-19 din România. 591 de români au murit atunci, într-o singură zi. Pare că am depășit acea perioadă neagră și tulbure din istoria recentă, dar și astăzi mor în continuare români infectați cu virusul COVID-19, iar numărul celor care se îmbolnăvesc a intrat, spre finalul anului trecut, pe o pantă ascendentă.
Pandemia a mai lăsat în urma sa și altceva, la fel de nociv: isteria anti-vaccin, conspirațiile și pseudoinformațiile „științifice” ridicate la nivel de știință. Și, odată cu ele, curentul suveranist și toate variațiile sale. De la AUR-ul lui George Simion, Diana Șoșoacă și până la Ciolacu, PSD-istul minune care susținea vaccinarea, dar, de dragul politicii și pentru a se urca și el pe acest val, critica campania de vaccinare și măsurile de prevenție.
Efectele curentului „anti-vaccinist”, exacerbat sub privirile îngăduitoare ale multor politicieni dispuși să sacrifice sănătatea publică pentru presupusele voturi ale unor conturi de Facebook, înseamnă astăzi boli și decese evitabile pentru copiii României.
Curentul anti-vaccin a dus la scăderea ratei de vaccinare în general. Rujeola ucide din nou
De exemplu, în cazul rujeolei, o luptă pe care România părea că o câștigă înaintea pandemiei de COVID-19, rata de vaccinare a scăzut dramatic și se află, în acest moment, sub rata recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății. Ministerul Sănătății a declarat epidemie națională la sfârșitul anului 2023, boala fiind considerată endemică din cauza acoperirii vaccinale scăzute.
Potrivit unui raport al organizației „Salvați Copiii”, 30 de persoane au murit în România în perioada 2023-2025, din peste 35.700 de cazuri de rujeolă înregistrate în documentele medicale. Vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) este inclus în Programul Național de Imunizare și este gratuit în România, administrat în două doze. Scăderea dramatică a ratei vaccinării la numai 47,4% dintre copii pentru prima doză are, printre cauze, discursul anti-vaccinist din societate, alimentat de politicienii suveraniști. Iar efectele nu s-au simțit doar în România. În Statele Unite s-a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari epidemii de rujeolă din ultimele decenii, corelată cu scăderea ratelor de vaccinare influențate de discursul anti-vaccin al noii administrații Trump.
La centrele de vaccinare telefonul sună în gol
Pentru COVID-19, virus care provoacă încă anual mult mai multe decese decât rujeola sau alte boli infecțioase, vaccinul a dispărut complet, inclusiv din instituțiile medicale de stat. Am încercat să vedem dacă putem să ne vaccinăm la vreunul dintre centrele din Capitală. Primul pas a fost să sunăm la medicul de familie. Medicul ne-a transmis că, din informațiile pe care le deține, vaccinul este indisponibil în acest moment în farmaciile din România — lucru pe care l-am constatat și noi — și că singura soluție ar fi să ne încercăm norocul la un epidemiolog.
Următorul pas a fost să sunăm la cele șapte centre de vaccinare care au funcționat în pandemie pe raza Municipiului București, pentru a afla mai multe despre cum am putea proceda să ne vaccinăm. Cinci din cele șapte centre ne-au răspuns că nu mai funcționează ca centre de vaccinare, iar cu două dintre ele nu am reușit să intrăm în contact; telefonul suna în gol. Am mai încercat la DSP București. Însă, de fiecare dată când sunam, nu răspundea nimeni, zile la rând. Am transmis un e-mail de solicitare a informațiilor despre vaccinare, e-mail la care nu am primit răspuns până la apariția acestui articol.
„Am început să mă interesez cum aș putea să mă vaccinez în străinătate”
Chiar dacă vaccinul nu mai este de găsit, doar anul trecut 40.000 de români au fost testați pozitiv la COVID-19, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Mulți alți români au fost testați pozitiv în urma unor teste cumpărate din farmacii, fără a fi luați în calcul în statisticile INSP. Am stat de vorbă cu cineva care a avut ghinionul să ia din nou SARS CoV2 (n.r. – SARS-CoV-2 este virusul (agentul patogen), iar COVID-19 este boala cauzată de acesta). în 2025, deși se vaccinase cu cele 3 doze în timpul pandemiei.
„«Da’ de unde, nu mai există COVID!», «Ce? Tu mai crezi în plandemie?», «Te-ai vaccinat de atâtea ori, de asta tot faci COVID» – nu e tocmai ușor să tot auzi din astea și să faci a patra oară COVID. Și a patra pneumonie, că de ce ar fi simplu dacă poate fi complicat? Deja cunosc semnele. Șase teste rapide în decursul a două zile, toate negative, dar știam că am COVID. Noroc cu medicul de la Babeș, care mi-a făcut un PCR. Noroc pentru că, în 2025, se mai testează PCR doar în spital. Dar nu oricum, ci doar dacă ești internat. Și noroc că mai există Remdesivir. În unele spitale nu mai există nici ăsta, că e prea scump, se găsește greu și, la urma urmei, de ce ai cumpăra Remdesivir dacă «nu mai există COVID»?”
„Ghinionul meu e că la fiecare COVID am făcut și pneumonie. Nu a trecut ușor, dar a trecut și de data asta. Ca tot omul cu trei vaccinuri la bord, la externare mi-am întrebat medicul: OK, acum unde merg și eu să mă vaccinez? Răspunsul a venit prompt și mi-a ucis orice fel de optimism: în România nu te mai poți vaccina anti-COVID. Nu mai sunt vaccinuri. În alte țări, da. Anual apar vaccinuri actualizate, exact ca cele antigripale. Sigur că în cazul meu, cu 4 «covizi» la activ și cu tot atâtea pneumonii, ar merge ca uns un vaccin anti-COVID. Dar nu avem. Da, tulpinile nou-apărute de COVID sunt mai blânde, se zice, nu mai fac ravagii, nu mai bagă atât de mulți oameni în spital. Dar ce se fac cei cu boli autoimune, cu sensibilitate la plămâni, cu probleme cardiace sau cu diabet, cărora un nou COVID clar le șubrezește și mai mult sănătatea? Acceptă situația și încep din nou să poarte măști și să se ferească de oamenii răciți. Sau se duc în alte țări, cum plănuiesc să fac eu. O să încep să mă interesez să văd în ce condiții aș putea să mă vaccinez în străinătate, dacă e nevoie și de rapel (că asta ar însemna dublă distracție, adică două drumuri în altă țară ca să ai grijă de sănătatea ta, că propria-ți țară nu are grijă de tine – și nici gând să deconteze măcar asta, trebuie s-o faci pe banii tăi).”
Ministerul Sănătății confirmă faptul că în România nu se mai fac vaccinuri
România însă nu mai cumpără vaccinuri și acestea nu mai sunt disponibile nicăieri, nici în spitalele publice, chiar dacă virusul încă mai îmbolnăvește, deși nu la valorile din pandemie. România este singurul stat din UE în care vaccinarea împotriva COVID-19 nu mai este disponibilă în niciun fel populației.
Am întrebat oficial Ministerul Sănătății unde mai pot fi găsite vaccinuri împotriva COVID, iar acesta ne-a anunțat că stocurile nu mai sunt reînnoite. Că România nu mai aduce vaccinuri pentru persoanele cu afecțiuni agravante care doresc să se ferească de o nouă îmbolnăvire.
„În prezent, administrarea vaccinului împotriva COVID-19 nu mai este disponibilă pe teritoriul României, întrucât vaccinurile existente anterior nu se mai regăsesc în centrele de vaccinare, iar procesul de aprovizionare şi distribuție a acestora a fost sistat.
În acest context, menționăm că măsurile generale de prevenire şi control al infecțiilor respiratorii rămân în continuare esențiale pentru protecția individuală şi colectivă. Astfel, se recomandă respectarea normelor de igienă personală (spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, utilizarea dezinfectantelor, igiena respiratorie), evitarea aglomerațiilor în perioadele cu incidență crescută a virozelor şi aerisirea corespunzătoare a spațiilor închise.”
Până în prezent, pe teritoriul României, până în luna noiembrie 2025, au fost înregistrate 3.622.649 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, 69.384 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat, au fost prelucrate 14.059.256 teste RT-PCR și 15.557.209 teste rapide antigenice.
137 de decese confirmate oficial în 10 luni din 2025
| Lună | Cazuri | Decese | Total teste | Rata mortalitate (%) | Cazuri / 1.000 teste |
| 2025-01 | 494 | 14 | 58.845 | 2,834% | 8,39 |
| 2025-02 | 401 | 2 | 65.181 | 0,499% | 6,15 |
| 2025-03 | 456 | 3 | 61.628 | 0,658% | 7,40 |
| 2025-04 | 239 | 0 | 24.766 | 0,000% | 9,65 |
| 2025-05 | 237 | 0 | 14.718 | 0,000% | 16,10 |
| 2025-06 | 125 | 0 | 3.376 | 0,000% | 37,03 |
| 2025-07 | indisponibil | – | – | – | – |
| 2025-08 | 11.032 | 12 | 53.590 | 0,109% | 205,86 |
| 2025-09 | 18.224 | 50 | 59.645 | 0,274% | 305,54 |
| 2025-10 | 5.804 | 44 | 44.203 | 0,758% | 131,30 |
| 2025-11 | 1.151 | 12 | 36.589 | 1,043% | 31,46 |
| Total | 38.163 | 137 |
Cum au fost achiziționate vaccinurile în UE și în România în timpul pandemiei
În plină pandemie, cererea pentru vaccinuri anti-COVID la nivel mondial era enormă, chiar din perioada în care acestea erau doar în faza de testare. Uniunea Europeană a decis să semneze cu producătorii un contract-cadru prin care fiecare stat avea alocată o cantitate, în funcție de populație. Contractul SANTE/2021/C3/005 a fost un instrument prin care UE a încercat să gestioneze pandemia într-un mod coordonat.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, spre finalul anului 2023, România contractase 94 de milioane de doze. O parte dintre acestea au fost donate altor state sau vândute, iar din cele rămase și puse la dispoziția României (după aceste redirecționări), au fost folosite aproape 24 de milioane. Alte 7 milioane de doze au fost distruse din cauza expirării termenului de valabilitate.
Producătorii au dat în judecată România. Și au câștigat
La începutul anului 2024, Pfizer și BioNTech au dat în judecată România pentru neexecutarea contractului de achiziție a aproape 39 de milioane de doze. Companiile solicită plata a aproximativ 564 de milioane de euro pentru vaccinuri pe care România a refuzat în 2023 să le mai plătească sau să le preia. Această acțiune face parte dintr-o serie de procese similare intentate și împotriva Poloniei sau Ungariei. În 2023, Comisia Europeană și Pfizer au agreat flexibilizarea contractului, tocmai pentru a da posibilitatea statelor membre să reducă numărul de vaccinuri pe care le contractaseră. Compania Pfizer a înaintat oferte de reeșalonare și/sau de renegociere a contractului către fiecare stat membru. Au fost trei țări care au refuzat însă oferta Pfizer: Ungaria, care a achiziționat semnificativ mai multe vaccinuri decât România, dar a cumpărat și de la ruși și de la chinezi, Polonia și România. La ora propunerii de renegociere, ministrul Sănătății care a refuzat renegocierea dar și plata și preluarea vaccinurilor pe care le contractase România era Alexandru Rafila iar premier Nicolae Ciucă. Tribunalul de la Bruxelles a dat câștig de cauză companiei Pfizer care, în lipsa unui răspuns din partea guvernului României la propunerea de renegociere din 2023, a ales să meargă în instanță pentru executarea contractului inițial.
Ancheta DNA vaccinuri
În noiembrie 2023, DNA a deschis un dosar penal „in rem” referitor la modul în care au fost achiziționate dozele și a solicitat ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu și a foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Acuzația procurorului DNA George Adrian Matei era că România ar fi achiziționat „prea multe vaccinuri”, prejudiciind bugetul.
Ancheta ridică numeroase semne de întrebare legate de contextul politic și de imposibilitatea de a prevedea exact evoluția pandemiei la acel moment. S-a oprit definitiv achiziția de vaccinuri, iar acum mor în continuare români care ar fi putut avea o șansă în plus la viață dacă ar fi avut la dispoziție un vaccin.
