În acest început de an, ai o întreagă paletă de opțiuni culturale. Poți începe cu originile suprarealismului și cu primul chatbot, poți descoperi animații premiate, un documentar franco-german despre Bucureștiul abandonat și rock românesc din anii ’90. Finalul de săptămână vine la pachet cu o hartă culturală densă și accesibilă, potrivită pentru oameni care vor informație, emoție și context. Începe un weekend cu de toate.
Puțină istorie
Istoria suprarealismului, pe scurt
Suprarealismul vine din franceză și înseamnă „dincolo de realitate”. Un articol publicat de openculture.com arată că ideea își are rădăcinile în vis, de la cultura antică a aborigenilor australieni, la egiptenii care vedeau visul ca o trezire spirituală și la episoadele onirice din Biblie. De-a lungul secolelor, artiști ca Bosch, Durer, Munch și autorii xilogravurilor japoneze au căutat să surprindă imaginarul nocturn. După publicarea „Interpretării viselor” de Freud în 1899, apar lucrările lui de Chirico, Magritte și Dalí. Articolul se încheie cu paralele între vis și „halucinațiile” AI, iar aici poți urmări un clip de nici 15 minute despre originile artei suprarealiste și numeroasele încercări de a descrie inconștientul. Ca să-ți faci încălzirea pentru tot ce urmează mai jos.
Pionierul chatbotului din anii ’60 care a tras primele semnale de alarmă despre AI
În anii ’60, Joseph Weizenbaum a creat Eliza, primul chatbot din istorie, ca exercițiu tehnic. Mai mulți oameni au fost convinși că Eliza ar fi om, fenomen care l-a speriat pe autor și i-a schimbat, într-un fel, întreaga carieră. În timp ce alți pionieri promovau inteligența artificială, Weizenbaum a avertizat că aceste programe pot genera iluzii, pot afecta emoțiile și pot fi folosite în supraveghere sau în război. A susținut că există sarcini pe care mașinile nu ar trebui să le preia, deoarece nu au empatie și nici înțelepciune. Un articol publicat de Smithsonian Magazinemerită (încă) un sfert de oră din atenția noastră.
Comemorarea victimelor Holocaustului
Concert în memoria victimelor Holocaustului
Filarmonica George Enescu anunță pentru 25 ianuarie un concert dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Evenimentul ne reamintește de importanța toleranței și a empatiei. Programul include lucrarea „Sonorități și gladiole multicolore III” de Ulpiu Vlad, dedicată lui Iancu Țucarman, supraviețuitor al Pogromului de la Iași și unul dintre ultimii doi supraviețuitori ai Trenului morții Iași-Podu Iloaiei rămăși în viață. Pe scenă urcă pianista Mihaela Manea și clarinetistul Arnold Plankensteiner, apreciați în mediul academic și pe scenele europene.
Zilele Filmului „Memoria Holocaustului”
La Cinema Muzeul Țăranului au loc, între 23 și 25 ianuarie, Zilele Filmului „Memoria Holocaustului”, un program organizat de Institutul Elie Wiesel împreună cu Goethe Institut și Muzeul Țăranului, în contextul comemorării victimelor Holocaustului și la 85 de ani de la Pogromul de la București, conform movienews.ro. Filme premiate, documentare și animații prezintă mărturii despre exterminarea evreilor și impactul asupra generațiilor. Programul include „The Commandant’s Shadow”, „Survivor”, „Against all Odds: Surviving the Holocaust”, „The Last Days” și „IDA”. Fiecare dintre ele explorează trauma, identitatea, supraviețuirea și responsabilitatea memoriei.
Știință
Weekend de astronomie la Rezidența9
Sâmbătă și duminică, 24 și 25 ianuarie, Rezidența9 devine un punct de întâlnire între știință, artă și jurnalism, în cadrul expoziției „Ce ascundem”. Programul include observații astronomice cu telescopul Observatorului din Bârlad, discuții cu astronomul Ciprian Vîntdevară și cercetătoarea Florentina Pîslan, moderate de jurnaliști, dar și instalații interactive semnate de Augmented Space Agency, conform buletin.de. Evenimentul pune în lumină descoperirile Observatorului Astronomic din Bârlad, inclusiv Bârlad V35, o novă roșie gigantică, de aproximativ 179 de ori mai strălucitoare decât Soarele, a cărei lumină a pornit spre Pământ în urmă cu circa 21 de milioane de ani. Duminica este rezervată atelierelor creative de astronomie pentru copii. Înscrierile se pot face AICI.
Filme și documentare
Ruine pe ARTE: Bucureștiul care rămâne în umbră
Documentarul televiziunii franco-germane ARTE îl urmărește pe fotograful Alex Iacob, cunoscut ca „Reptilianul”, care explorează de 16 ani clădiri părăsite din București și documentează degradarea patrimoniului. Filmul scoate în prim-plan orașul ignorat, cu imobile istorice lăsate să devină ruine din cauza nepăsării și a presiunilor imobiliare, conform buletin.de. Iacob a transformat „urbexul”, adică explorarea urbană, într-un demers sistematic și a lansat proiectul Omul Verde. Motivul, de origine vegetal-antropomorfă, apare frecvent pe clădirile vechi din București, în special pe clădirile Belle Époque. Documentarul atrage atenția, la nivel internațional, asupra memoriei urbane. Producția ARTE „Explorare urbană în România: salvarea ruinelor” poate fi urmărită aici.
Două animații premiate ajung în cinema în 2026
„Micuța Amélie” și „Arco” intră în cinematografele din România la începutul lui 2026, conform zilesinopti.ro. Ambele au premii și nominalizări importante, inclusiv Globurile de Aur și European Film Awards. „Micuța Amélie” are premiera vineri, 23 ianuarie, și urmărește o fetiță care descoperă lumea și identitatea într-un cadru poetic. Vezi trailerul aici. „Arco” va fi lansat în România pe 27 martie 2026 și spune povestea unui băiat venit din viitor care leagă o prietenie neașteptată cu Iris, o fată de vârsta lui. Poți vedea trailerul aici. Ambele filme vor fi disponibile și în versiuni dublate pentru programele școlare din 2026.
Muzică și festivaluri
„We Are The Underground” 2026 revine cu cea mai mare ediție de până acum
Festivalul rock/metal „We Are The Underground” are loc în 23 și 24 ianuarie, la Club Quantic în București, cu trupe românești din anii ’90. Line-up-ul include Taine, Gothic, Ultimatum, Avatar, L.O.S.T., Grimegod, Kratos, Hathor și Evergreed, conform stirileprotv.ro. Creat de Alin Petruț și Taine, evenimentul a crescut după reunirea unor formații și revenirea altora pe scenă. Programul complet este disponibil pe pagina de Facebook a evenimentului, iar ediția din 2026 este considerată cea mai mare de până acum.
Ceai Dansant reactivează spiritul Balkanik Festival
Ceai Dansant revine sâmbătă, 24 ianuarie, la Centrul Cultural Armean, la a zecea ediție, cu intrare pe bază de donație pentru artiști, de 50 de lei. Evenimentul deschide sezonul Balkanik Festival 2026 și vine cu anunțuri despre datele noii ediții și despre lansarea aftermovie-ului realizat de Mihai Dragolea. Publicul va vedea imagini din festival din 2011 până azi, conform b365.ro. Organizatorii descriu o comunitate care trăiește bucuria ca formă de rezistență. Seara include jam session cu muzică lăutărească și DJ set Ligia Keșișian cu muzicianul argentinian Lucas Molina.
Spectacol
Bucharest International Ballet Gala 2026
Bucharest International Ballet Gala „Frumos Infinit” are loc pe 5 martie 2026 ora 19:30 la Sala Palatului, în anul declarat Constantin Brâncuși. Evenimentul vine cu artiști de talie internațională și o prezență narativă susținută de Marius Bodochi, care introduce teme brâncușiene precum zborul, verticalitatea, puritatea formei, infinitul și lumina, conform buletin.de. Balerini consacrați ai marilor teatre internaționale interpretează simbolurile operei lui Brâncuși cu tehnică impecabilă și forță expresivă. De ce vorbim acum despre asta? Pentru că e bine să știi de el, mai ales că biletele se epuizează destul de repede.
Muzee și expoziții
Muzeul Cotroceni își deschide porțile de Ziua Unirii
Pe 24 ianuarie, Muzeul Național Cotroceni își deschide porțile, cu intrare gratuită pentru vizitatorii sub 18 ani. Evenimentul marchează 167 de ani de la Unirea Principatelor Române și scoate în prim-plan legătura dintre Alexandru Ioan Cuza și reședința de vară de la Cotroceni. Publicul vede sabia de paradă dăruită lui Cuza de către Serbia, decorația „Pro Virtute Militari”, medalii, regulamente de curte, cărți poștale și copii ale documentelor despre dubla alegere din 1859, firmanul din 1861 și reamenajarea palatului domnesc de la Cotroceni din 1862, conform buletin.de.
„Ceramică românească modernă” la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București deschide pe 23 ianuarie expoziția „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”, cu piese create în primele decenii ale secolului XX în atelierele Domeniile Coroanei Regale, Troița, Gheorghe Niculescu și Frații Tompa, conform agerpres.ro. Vizitatorii vor vedea ulcioare, farfurii și sfeșnice din ceramică, alături de povestea acestor centre și rolul lor în modernizarea tehnicilor de olărit. Expoziția este curatoriată de dr. Silvia Iordache, dr. Mădălina Manolache și drd. Ionuț Banu și rămâne deschisă până pe 7 iunie, de miercuri până duminică, în intervalul 10:00 – 18:00.
Unirea Principatelor la MNIR: 3 obiecte cu impact
Workshopul „Unirea Principatelor Române” are loc la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) pe 24 ianuarie, la orele 13:00 și 15:00, și oferă publicului o experiență interactivă prin expozițiile Capodopere, RE.MNIR și Tezaur Istoric. Vizitatorii descoperă tabloul „Proclamarea Unirii” de Theodor Aman, vesela Sevres cu însemnele Principatelor Unite și obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza. Totul se încheie cu un treasure hunt în muzeu. Accesul se face cu bilet, durează 60 de minute și este potrivit atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Muzeul Hărților, deschis de Ziua Unirii
Pe 24 ianuarie 2026, de Ziua Unirii Principatelor Române, Muzeul Hărților funcționează cu program între 10:00 și 18:00 și oferă acces gratuit la expoziția temporară „Zoom In. Zoom Out. România în Hărți”. Peste 30 de documente cartografice din secolul XIX și donații recente arată teritoriul românesc în viziuni macro și micro, pornind de la hărți europene și ajungând la planuri de oraș și de proprietate. Curatoarele Ioana Zamfir și Elena Păunoiu propun un traseu vizual care evidențiază dinamica administrativă, evoluția societății și estetici grafice diverse.
Recomandările sunt selectate de Andrei Stanca, iar pe andreistanca.ro găsești și alte idei despre cărți, locuri interesante și proiecte culturale.
