După ce 2025 s-a încheiat cu un eșec și o perspectivă sumbră pentru ordinea democratică, din cauza boicotului deliberărilor CCR asupra legii pensiilor magistraților reușit de cei patru judecători desemnați de PSD, iată că 2026 începe cel puțin la fel de prost, cu o ședință la CAB în care au fost judecate două contestații referitoare la doi membri ai CCR, acuzați că nu ar avea pregătirea juridică necesară acestei demnități, și cererea de suspendare a hotărârii de guvern prin care s-a constituit grupul de lucru pentru evaluarea legilor justiției din 2022. Toate acțiunile menționate mai sus au fost înaintate de o membră a AUR: avocata Silvia Uscov, în calitate de persoană privată, care s-a declarat prejudiciată de taxele impuse de guvernul Bolojan și declarate constituționale de către CCR. Motivul a fost catalogat drept pueril de mai mulți comentatori avizați, care au demontat și argumentele auriste din contestațiile amintite, ceea ce întărește suspiciunea că doamna Uscov acționează de fapt politic, având drept obiectiv blocarea pe termen lung a judecării contestației privind pensiile speciale.
Prin Silvia Uscov, AUR se constituie fără echivoc, alături de PSD, ca instrument al sistemului pe care se laudă că l-ar contesta, iar faptul că judecătoarea Olimpia Crețeanu de la CAB a stabilit ziua de 5 ianuarie 2026 ca termen de judecată pentru toate cele trei contestații, depuse pe 30 decembrie 2025 și a respins solicitările de amânare a termenului din partea acuzaților, care reclamau insuficiența timpului de studiere a dosarului și pregătire a apărării (a fost totuși Anul Nou!), sugerează o coordonare malefică între AUR și instanțele controlate de Lia Savonea în scopul blocării funcționării statului. Amintim că tot CAB a amânat de zeci de ori termenele de judecată în cazul marilor corupți și a schimbat în mod repetat activitatea completurilor prin modificarea componenței acestora până s-a ajuns la termenul de prescripție, și tot CAB a suspendat reorganizarea ANCOM, cerută de sindicatele reprezentate de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea. Cine crede în coincidențe este probabil un cititor asiduu al „poveștilor nemuritoare”.
De fapt, toate aceste corelații sugerează că încrengătura de politicieni și oameni de afaceri corupți, susținuți, potrivit numeroaselor relatări de presă, de importante tabere de ofițeri din serviciile secrete activi și în rezervă, acționează ca o adevărată hidră, cu o rezervă inepuizabilă de capete. Prin comparație, forțele care i se opun par tot mai lipsite de resurse și chiar de convingere. Doar avem de menținut „stabilitatea”, de recuperat electoratul suveranist și de temporizat reformele, nu-i așa?
Ce altceva poate să însemne sublinierea președintelui Nicușor Dan că își dorește pentru 2026 o schimbare „graduală”?
De parcă nu tot „graduală” a fost și evoluția statului de drept și a democrației noastre în ultimii 36 de ani! Atât de graduală încât mafioții au avut timp să acapareze instituțiile statului și ne-au adus în impasul de astăzi, din care nici președintele speranțelor democratice, ales în 2025, nu intenționează să ne scoată prea curând, ci… gradual. Cât de gradual, totuși? Până se vor termina de albit toți corupții? În această direcție, s-au făcut deja pași mari la ÎCCJ și la CAB, după cum au arătat constant și documentat Virgil Burlă pe PressHub și Ionel Stoica pe FB. Iată, de pildă, la începutul acestui an s-a prescris și ultimul dosar din cele șase ale fugarului iubit de SRI, Sebastian Ghiță. Un final apoteotic al salbei de achitări și albiri de corupți – de la Remus Truică la Sebastian Vlădescu, Lucian Duță, Ionuț Costea și mulți alții, care a definit anul 2025.
Revenind la procesele deschise de avocata auristă Uscov, vom observa că activitatea de revizuire a legilor justiției modificate în 2022, inclusiv cu consultarea societății civile, poate continua și fără grupul de lucru constituit în decembrie 2025 dar numai dacă există voință politică. Mai gravă este perspectiva suspendării celor doi judecători CCR, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, programată – ce coincidență! – tocmai pentru ziua de 16 ianuarie, când ar urma să se întrunească din nou CCR pentru a decide în chestiunea pensiilor magistraților.
Cei patru care au boicotat ședința din 28 decembrie pot acum să boicoteze și ședința din 16 ianuarie pretextând că așteaptă decizia CAB, iar dacă CAB îi suspendă pe cei doi, cum cere Silvia Uscov, atunci, deși CCR poate funcționa cu 7 membri, majoritatea de 5 la 4 în favoarea legii guvernului dispare prin plecarea forțată a reprezentantului Președinției, Dacian Dragoș. Din acest punct de vedere, este binevenită precizarea președintelui Dan că va numi rapid un înlocuitor al lui Dacian Dragoș, pentru că nu dorește să lase CCR fără majoritate reformistă pe termen nelimitat, cât ar putea dura procesul.
A fost un avertisment bine țintit pentru cei care speră că vor putea bloca pe termen lung legea pensiilor speciale ale magistraților. Le mai rămâne însă boicotul plenului, care poate continua pe termen nelimitat, cel puțin teoretic. Ne așteptăm așadar la un război de uzură între guvern și ceea ce pare a fi un grup infracțional organizat al oamenilor politici și magistraților antireformiști și antieuropeni.
Lucrurile ar trebui să se lămurească întrucâtva în urma negocierilor președintelui pentru numirea șefilor marilor parchete și a directorilor SRI și, respectiv, SIE. Potrivit G4Media, Nicușor Dan va purta negocieri pe aceste teme cu PSD, care deține portofoliul justiției și este cel mai numeros partid din Parlament. Nu negăm avantajul numeric al PSD, dar oare premierul și ceilalți membri ai coaliției de guvernare nu vor avea niciun cuvânt de spus, niciun drept de veto? Dacă va fi așa, nu ne putem aștepta la nimic bun: ultima dată când un președinte a negociat directorii serviciilor cu PSD, ne-am ales cu Gabriel Vlase la SIE – da, exact cel care, în plină criză politică națională, în decembrie 2024, pleca la Abu Dhabi să urmărească niște curse de F1, fără îndoială importante pentru țară.
Șansa ca cineva să reorienteze SIE spre interesul național, în locul intereselor clicii de supraviețuitori ai Securității, va fi minimă. Totodată, dacă președintele Dan va confirma suspiciunile presei potrivit cărora dorește să-l numească la SRI pe Gabriel Zbârcea, controversatul avocat cu convingeri suveraniste, atunci nu vom vedea nici măcar o reformă graduală a serviciilor și în niciun caz o epurare a foștilor securiști și a celor afiliați lor, care visează la decuplarea României de UE, perpetuarea corupției și alinierea la interesele Rusiei.
După alegerea președintelui Dan în mai 2025 și numirea lui Ilie Bolojan în fruntea guvernului, mulți români neînregimentați în mafiile continuatoare ale regimului comunist au sperat că își vor putea „lua țara înapoi”. Lunile care au trecut de la acele alegeri dătătoare de speranță au demonstrat că puterea politică nu are nicio intenție să le permită acest lucru. Sper că 2026 va fi un an care să-mi infirme scepticismul. Până acum niciun an nu a reușit această performanță.
