Ce este impozitul pe cifra de afaceri şi de ce a insistat USR în coaliție pe eliminarea sa

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

*Odată înscris, primești din partea noastră cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”.

Ieri seară, coaliția de guvernare a anunțat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce la 0,5 la sută (de la 1%) începând din ianuarie 2026 și va fi anulat începând cu anul 2027.

Grupul de lucru al coaliției, unde USR a fost reprezentat de senatorul Cristian Ghinea şi deputatul Adrian Echert, a pus pe masa liderilor coaliției variante de eliminare a acestui impozit nociv. PSD a condiționat aceastā măsură de creşterea salariului minim.

A existat o dispută anterioară interesantă asupra paternității acestei măsuri. Cristian Socol, economist apropiat PSD susține că IMCA este invenția PNL, prin fostul ministru de Finanțe Marcel Boloş. În spațiul public, Socol a fost el însuşi acuzat că ar fi venit cu ideea. Iatā că PSD şi PNL dau vina unul pe altul pentru ceea ce acum doi ani adoptau împreună cu mare mândrie.

De ce este IMCA nociv?

La finalul lunii noiembrie 2025, Confederația Patronală Concordia a prezentat o analiză a impactului economic adus de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Potrivit acestui studiu, IMCA a afectat semnificativ industriile cu marjă de profit mică și volume mari. Practic, cei care sunt corecți și își facturează toate tranzacțiile ajung să plătească cote de impozitare care depășesc chiar și cu 200% impozitul pe profit.

Principalele industrii afectate sunt cele din zona de comerț, producție și servicii. Aceste industrii, în mare măsură, oricum făceau față cu greu măsurilor fiscale recente și reinvesteau cu greu în activitățile lor.

Suprataxa pe corectitudinea fiscală a companiilor

În forma sa actuală (aplicat companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane EUR), IMCA a lovit ca un baros. Conform datelor pe 2024, 61% dintre marile companii au fost afectate de acest impozit. Cele mai afectate companii au fost cele cu rulaj mare și profit scăzut. În fapt, companiile corecte care deja raportau toate tranzacțiile comerciale vor plăti mai mult, iar unele își vor amplifica pierderile curente.

Din cele 61% de companii afectate de IMCA putem observa următoarele:

  • 20% înregistrau deja pierdere în 2024, iar plata IMCA a condus la creșterea pierderii.
  • 10% au fost aduse în zona de rezultat negativ prin plata IMCA.
  • 70% și-au diminuat marjele de profitabilitate simțitor.

Sectoarele cele mai afectate de IMCA sunt următoarele:

  • 45% Comerț cu amănuntul și ridicata
  • 25% Producție
  • 20% Servicii oferite firmelor și populației
  • 7% Transporturi
  • 3% Alte sectoare

După cum putem vedea, principalele industrii afectate sunt cele care au și cel mai mare număr de angajați. Situația e mai gravă când ne uităm la ratele efective de impozitare (totalul taxelor plătite raportate la profitabilitate).

  • Cargill: Rată efectivă de impozitare de 262%
  • Michelin RO: Rată efectivă de impozitare de 211%
  • Metro: Rată efectivă de impozitare de 133%
  • Farmexim: Rată efectivă de impozitare de 122%

Companii precum Continental, Vodafone, Orange, Emag, Beko România sau Profi, care erau deja în pierdere, s-au aflat în situația în care pierderile lor au fost accentuate de IMCA.

Concluziile furnizate de raportul Concordia asupra IMCA:

  • Companiile corecte care erau deja fiscalizate plătesc din ce în ce mai multe taxe, deși funcționau cu marjă de profitabilitate reduse.
  • Pierderile companiilor în dificultate se accentuează și pot avea impact asupra forței de muncă din țară.
  • IMCA afectează investițiile și planificarea pe termen lung, reducând competitivitatea companiilor.
  • Suprataxarea corectitudinii încurajează relațiile comerciale nefiscalizate și le descurajează pe cele corecte.

În contextul global în care multe industrii trebuie să devină din ce în ce mai competitive pe piața internațională, ne confruntăm cu situația în care o măsură fiscală menită să salveze deficitul financiar al statului român poate îngropa sustenabilitatea companiilor care susțin prin taxe și impozite statul. De competitivitatea lor internațională, în curând, nici nu se va mai pune problema.

Dacă nu încurajăm un ritm crescut de reinvestire a profitului înapoi în companiile din piața locală, ne vom trezi în curând într-un scenariu de colaps la următorul eveniment economic nefavorabil venit de la nivel local sau global.

Nu ești singur! Hai în Comunitate

 

Ți se pare că lumea a luat-o razna? Crezi că România a făcut progrese pentru că libertatea, capitalismul și inițiativa privată aduc dezvoltare și ne aduc șanse mai bune tuturor? Ești unde trebuie. Aici este Comunitatea Liberală 1848. Noi credem că suveranismul e o boală socială care poate fi limitată prin Adevăr, prin Rațiune și prin Empatie. E o luptă pentru sufletul României – între optimism și întuneric. Ți-a plăcut ceva citit sau auzit aici? Vrei să ne ajuți să promovăm articolele? Donează!

 

Fii alături de noi și de România noastră bună. 

Nu ești singur! Hai în Comunitate

Ți se pare că lumea a luat-o razna? Crezi că România a făcut progrese pentru că libertatea, capitalismul și inițiativa privată aduc dezvoltare și ne aduc șanse mai bune tuturor? Ești unde trebuie.
Aici este Comunitatea Liberală 1848. Noi credem că suveranismul e o boală socială care poate fi limitată prin Adevăr, prin Rațiune și prin Empatie. E o luptă pentru sufletul României – între optimism și întuneric.
Ți-a plăcut ceva citit sau auzit aici? Vrei să ne ajuți să promovăm articolele? Donează!
Fii alături de noi și de România noastră bună.
Nu fi pufi

Dă un share

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00