Ieri gigantul social media TikTok a dat publicității Raportul privind alegerile din Republica Moldova și cifrele sunt înfricoșătoare. La o populația de numai 2,4 milioane de locuitori, Centrul de monitorizare a identificat următoarele vulnerabilități în „bula” Tiktok de peste Prut:
- 134.000 de conturi false
- 1.800.000 milioane urmăritori (followers) falși
- 1.800.000 cereri de urmărire falsă
- 9.300 de conținuturi care încălcau regulile privind integritatea civică și electorală
- 1.173 de conturi care imitau oficialii din Republica Moldova
Rezultatele Raportului au fost posibile doar printr-un parteneriat cu societatea civilă din Republica Moldova și aici avem nu mai puțin de 20 de organizații care au contribuit la identificarea conținutului neautentic și narativele folosite pentru a influența și a manipula rezultatul alegerilor parlamentare.
Republica Moldova se confruntă de multă vreme cu războiul hibrid finanțat, controlat și monitorizat de tehnologii Kremlinului. Sunt peste douăzeci de ani de când drumul proeuropean al Moldovei este deturnat prin instrumentele cele mai sordide, imaginate de silovikii în slujba marelui țar, Vladimir Putin, aflat la putere chiar mai mult timp decât a stat Stalin la cârma URSS.
Sigur, raportul TikTok rămâne un raport cumințel, fără a indica originea acestor rețele coordonate la nivel global pentru a răspândi ura, minciuna și dezinformarea.
Însă nu mai încape nicio îndoială, coroborând toate știrile și rapoartele europene de informații, că aceste rețele sunt coordonate direct de Kremlin și folosesc spațiul informațional ca un câmp de luptă cu mințile oamenilor.
Ceea ce au reușit cetățenii moldoveni la alegeri e un miracol în raport cu ceea ce s-a întâmplat la alegerile noastre prezidențiale.
Un candidat apărut aproape din neant, monitorizat doar de câteva ONGuri, cum ar fi EFOR, a ajuns în top 9 global ca număr de afișări și expunere, acest lucru rămânând mult timp un mister pentru autoritățile române de intelligence.
Raportul ulterior, mult timp după alegeri, și prezentat la Summitul de la Copenhaga a relevat tendințe similare cu instrumentele de război hibrid folosite în Republica Moldova.
Deși este o țară săracă, cu indicatori de dezvoltare mult sub cei ai României, cetățenii moldoveni nu au fost victimele manipulării și minciunilor vânturate în social media.
Ceea ce au moldovenii și nouă ne lipsește în mod dureros este un ecosistem mass media care nu și-a abandonat misiunea, aceea de a fi în slujba publicului și a consumatorului de știri.
Faptul că moldovenii au înțeles mecanismele de a minți și a manipula prin intermediul social media ține, fără îndoială, de alternativa unei prese corecte, profesioniste, cu standarde occidentale.
Ziarul de Gardă poate fi privit aici doar ca exemplul cel mai cunoscut de presă care nu abandonează interesul cititorului.
Dacă avem ceva de învățat din experiența fraților de peste Prut este că vechiul ideal al unei prese independente rămâne o condiție necesară pentru o democrație funcțională. Dacă mass-media își pierde menirea de a fi un gardian al celorlalte trei puteri, dacă abdică din rolul ei clasic de a fi a patra putere în stat, atunci sistemul de checks and balances într-o democrație este și el amenințat.
Așa cum se exprima președintele american Thomas Jefferson într-o faimoasă scrisoare, „Dacă aș fi pus să aleg între un guvern fără ziare și ziare fără un guvern, nu aș ezita nicio clipă să o aleg pe cea din urmă”. Astăzi credibilitatea în media clasică se prăbușește, iar noua era social media o înlocuiește fără să fim pregătiți pentru ceea ce urmează.
