Care sunt zonele cele mai defavorizate din România? Cum poate fi măsurată deprivarea într-un mod cât mai granular? Această postare explorează deprivarea din România prin prisma indicelui Global Gridded Relative Deprivation Index (GRDI) (indicele global al deprivării relative la nivel de grid). GRDI combină diverse date socio-demografice și satelitare cu scopul de a construi o măsură standardizată a deprivării relative la nivel global. GRDI combină următoarele șase dimensiuni:
- Rata de dependență a copiilor (CDR): Raportul dintre populația de copii (vârste 0-14 ani) și populația în vârstă de muncă (vârste 15-64 ani). Un CDR mai mare sugerează o povară economică mai mare asupra populației active, deci o deprivare mai mare.
- Rata mortalității infantile (IMR): Numărul de decese ale copiilor sub un an la 1.000 de nașteri vii. IMR este un indicator critic al sănătății populației și al accesului la servicii medicale. O valoare mai mare indică o deprivare mai mare.
- Indicele de dezvoltare umană la nivel sub-național (SHDI): Un indice compozit care combină indicatori ai stării de sănătate, educație și nivelului de trai. O valoare mai mare indică o deprivare mai mică.
- Ponderea ariilor construite (BUILT): Raportul dintre ariile construite și cele neconstruite, un indicator pentru urbanizare și infrastructură. O valoare mai mare indică o deprivare mai mică.
- Intensitatea luminilor nocturne (VNL): Intensitatea luminilor nocturne captate de sateliți, un indicator pentru activitatea economică. O valoare mai mare indică o deprivare mai mică.
- Panta luminilor nocturne (VNL Slope): Tendința intensității luminilor nocturne în timp. O pantă negativă indică o deprivare mai mare.
Indicele GRDI ia valori în intervalul [0;100], o valoare mai mare indicând un nivel mai mare al deprivării relative. Indicatorii care intră în componența GRDI acoperă doar unul sau câțiva ani din intervalul 2010-2020. Adesea, funcție și de țară, datele lipsesc pentru unul sau mai mulți indicatori. Mai multe detalii despre GRDI pot fi găsite aici.
Din păcate, pentru România există date doar pentru o parte dintre cele șase dimensiuni (BUILT și VNL Slope lipsesc), respectiv doar pentru câte un an (CDR 2010, IMR 2015, SHDI 2018, VNL 2020). Prin urmare, estimările anuale și comparațiile, în timp sau cu alte țări, sunt mai degrabă limitate. Chiar și așa, GRDI poate fi util pentru analiza deprivării din România la nivel spațial. Harta de mai jos prezintă o vizualizare a valorilor GRDI în cazul României. Harta este colorată în funcție de valorile GRDI, culorile mai calde (galben și roșu) indicând niveluri mai ridicate de deprivare, iar culorile mai reci (violet și albastru) niveluri mai scăzute. Pe baza acestei hărți putem extrage câteva concluzii cu privire la variația spațială a deprivării relative:
- Diviziunea urban-rural: Există un contrast puternic între centrele urbane mari și zonele rurale. București are cea mai scăzută medie GRDI din țară, indicând un nivel ridicat de dezvoltare și prosperitate. Celelalte orașe mari au și ele niveluri scăzute de deprivare. În contrast, majoritatea localităților rurale au niveluri ridicate de deprivare.
- Disparitățile regionale: Părțile sudice, estice și nord-estice ale țării prezintă în general niveluri mai ridicate de deprivare. Acest lucru este în concordanță cu alți indicatori socio-economici care arată că aceste zone sunt în urmă față de restul țării în ceea ce privește dezvoltarea economică.
- Munții Carpați: În general, munții Carpați sunt o zonă cu deprivare ridicată. Această situație are legătură cu dificultățile asociate dezvoltării economice în regiunile montane, inclusiv accesul limitat la infrastructură și servicii.
- Extremele deprivării: Zonele cu cea mai scăzută deprivare sunt adesea cele situate în sau în jurul Bucureștiului, evidențiind concentrarea bogăției și oportunităților în capitală. Localitățile cu cea mai mare deprivare se află în zonele rurale aflate la distanță mare de localitățile urbane importante.
Următoarele două grafice prezintă variația deprivării în funcție de județ și mediu de rezidență (distribuțiile de densitate). Deoarece nivelul de deprivare este mult mai redus în capitală și județul Ilfov, le-am exclus (astfel diferențele se văd mai bine). În aceste grafice aria indică volumul relativ al populației, iar culoarea și poziționarea ariei pe axa orizontală indică nivelul de deprivare (o poziționare mai spre dreapta și culori mai calde indică o deprivare mai ridicată).
- Urban: Harta populației urbane confirmă că orașele mari sunt într-adevăr centre de prosperitate, majoritatea zonelor metropolitane majore având nivele relativ reduse de deprivare. Graficul indică prezența unor disparități mari între localitățile urbane. Orașele (foarte) mici, în special cele situate în regiuni cu dificultăți economice, prezintă valori GRDI semnificativ mai ridicate decât orașele (foarte) mari. Mai mult, nivelul de deprivare din orașele foarte mici este mai degrabă similar cu cel din localitățile rurale.
- Rural: Comparativ cu zonele urbane, cele rurale au nivele substanțial mai ridicate de deprivare. Ruralitatea este un factor determinant major al deprivării, efectele acesteia fiind mai pronunțate în cazul județelor aflate deja în dificultate. Chiar dacă majoritatea populației din rural trăiește în zone cu deprivare ridicată, apar și „insule” caracterizate printr-un nivel de deprivare mult mai scăzut. Nivelul de deprivare variază mult de la un județ la altul. De exemplu, în județele Harghita și Caraș-Severin variația este mică, adică majoritatea localităților sunt (foarte) sărace), iar în județele Prahova și Timiș variația este (foarte) mare, adică, pe lângă localitățile (foarte) sărace există și unele (foarte) bogate.
