Într-un text recent din The American Conservative, cu titlul ,,It`s time to cut Romania off”, se solicită administrației Trump închiderea bazei militare de la Kogălniceanu. Ca argumente se menționează recentul curent antiamerican din societatea românească, promovat nu numai de către partide sau grupuri suveraniste (a se citi: extremiste), dar și de televiziuni sau particulari în mediile sociale. De asemenea, importanța geostrategică a bazei, se susține în text, ar fi mică, câtă vreme Turcia este la mică distanță, și ar putea controla atât Bosforul, cât și Marea Neagră. Al treilea argument este că întreținerea bazei militare este extrem de costisitoare, iar România nu dă semne că ar putea sau ar vrea să contribuie la efortul economic. În fine, argumentul politic este că alegerile prezidențiale sunt neclare, au fost anulate în manieră dictatorială de către Curtea Constituțională, respectiv că ar exista o mare nesiguranță cu privire la participarea candidaților autentic de dreapta la alegerile din mai.
Vedem astfel cum escaladarea sentimentelor anti-americane din ultimele 2-3 luni încep să se îndrepte împotriva noastră. Deși la nivel general, adică național, România rămâne una din țările cele mai pro-europene și pro-americane, țipetele extremiștilor și suveraniștilor se aud mai tare, adică până la Washington, așa cum vedem des la Trump, Vance sau Musk. De multă vreme, nu a mai fost România pe buzele unor conducători ai Americii!
Se va spune că articolul este propagandistic, astfel încât argumentele sunt folosite în așa fel încât să ajute pe autorul textului să își susțină ideea de a se desprinde România de lumea civilizată. Dar chiar și așa, faptul că se încearcă celebra strategie ,,dezbină și cucerește”, proprie celor puternici și agresivi, ar trebuie să ne pună pe gânduri și să facă să vedem ceea ce am avea de făcut în situația dată.
Așadar, ar putea România să fie participantă în cursa anti-americanismului mondial? Oricât ar fi de dificilă perioada pe care o trăim acum, cu Trump la putere, este nevoie să nu ne lăsăm conduși de primul impuls, adică să aruncăm peste bord sentimentele pro-americane: a critica America pe motiv de Trump înseamnă a scăpa din vedere faptul că SUA este partenerul nostru cel mai important, cel mai capabil să ne ofere garanții de securitate, aici, la granițele puterii ruse. Altă mare țară (Rusia sau China) nici măcar nu se pune problema să ne fie parteneri strategici de securitate. Prin urmare, avem nevoie de înțelepciune politică, de viziune strategică și de multă diplomație pentru a recalibra încrederea oamenilor în valorile legate de America (a se vedea excelenta prestație a lui Mark Rutte, secretar general NATO, din Biroul Oval).
Chiar dacă, așa cum subliniez de două luni, este adevărat că Trump nu este America, noi, ca români, putem fi la fel de încrezători atât în partenerul nostru american, cât și în cel european. România este, și trebuie să rămână, atât pro-europeană, cât și pro-americană – am în vedere valorile comune promovate de noi, democrația, statul de drept, libertatea, egalitatea, respectarea demnității umane și a drepturilor omului.
Aceste șase valori de bază ale Uniunii Europene sunt la fel de importante și pentru America lui Trump, chiar dacă recentul președinte se preface că nu le vrea. Cu toate acestea, Trump nu a contestat vreodată democrația, statul de drept și celelalte, deși, trebuie bine subliniat, organizarea politică și instituțională a Americii este complet diferită de ceea ce avem în România și Europa – dintr-un anumit punct de vedere, sensul democrației este diferit în America și Europa.
Revin acum la punctul de plecare: își permite România să susțină desființarea bazelor militare americane, așa cum intens promovează, în mod iresponsabil, unele televiziuni? Având în vedere dificultatea vremurilor pe care le trăim, desființarea bazelor Deveselu și Kogălniceanu ar servi intereselor Rusiei, nicidecum ale Americii sau României. Costurile ridicate ale întreținerii și dezvoltării acestor baze sunt direct proporționale cu importanța lor strategică, atât pentru NATO și EU, cât și pentru SUA. A minimaliza importanța acestor baze înseamnă a se da apă la moară intereselor Rusiei în această regiune – Putin s-a opus intrării României în NATO, s-a opus înființării de baze militare etc. Ca orice putere imperială, Rusia vrea vecini slabi pe care, oricând, ar putea să îi cucerească sau să îi manevreze după cum doresc dictatorii de la Kremlin.
În ce privește partea politică și economică, este de observat că instabilitatea politică, precum și continua degradare economică a țării (a se vedea continua depunctare a țării de către agențiile de rating), pot fi de luat în calcul, într-adevăr, de către americani. Preocuparea administrației Trump pentru viața politică și socială din România ar putea să fie văzută în această lumină – câtă vreme SUA susțin cu costuri uriașe siguranța României, este firesc să fie preocupată de condițiile politice și economice de la noi, ba chiar să își dea cu părerea despre un candidat sau altul. Dar a da cu părerea, în condițiile libertății de expresie, despre alegeri, despre decizia CCR sau despre un candidat sau altul nu înseamnă nicidecum că vor să ne comande.
Ce se întâmplă dacă cei trei din fruntea Americii preferă un anumit candidat? Departe de a fi o sugestie despre felul cum să votăm, este evident că ei simpatizează pe cel care exprimă idei asemănătoare cu cele susținute de ei. Iar dacă acest candidat este unul care încalcă legile țării, care critică valorile democratice sau instigă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, este evident că românii nu vor urma pe simpatizantul liderilor americani.
