Starea democrației în România

Europarlamentarul Vlad Botoș și grupul Renew Europe au organizat vineri, 24 noiembrie, evenimentul ”O paradigmă liberală pentru modernizarea României”. Organizat în colaborare cu USR și O Țară ca Afară, evenimentul a lansat o dezbatere asupra stării democrației în România, în contextul creșterii iliberalismului la nivel național și european.

În cadrul evenimentului a fost prezentat un draft de raport ce analizează starea democrației în România. Raportul în întregime urmează să fie lansat în zilele ce urmează aici, pe comunitatealiberală.ro.


10 ani mai târziu. Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE? În ultimii ani am asistat la o criză tot mai profundă a democrației liberale în Europa, o criză susținută de ascensiunea populismului. Acest lucru a venit ca o provocare pentru narațiunile politice la nivel național în multe state membre UE și a adăugat tot mai multă presiune asupra fundamentului democratic construit odată cu proiectul European. În acest context, numai de noi probleme într-o țară membră nu are nevoie Uniunea Europeană. Și totuși, e sănătos să începem dezbaterea aceasta înainte ca problema să devină ireversibilă.

Pentru mult timp, Polonia și Ungaria au fost percepute ca fiind oile negre ale Europei. România, pe de altă parte, părea o excepție în regiune: cu mari probleme, democrația o scotea totuși la capăt. Pentru prima dată, România nu era unul dintre punctele slabe ale Uniunii Europene. Și totuși, spre deosebire de momentul anterior USL și de momentul Dragnea, de data aceasta asaltul asupra democrației a fost orchestrat atent și ținut în umbră.

În 2021, PSD și PNL au format o coaliție largă, care a capturat treptat statul. Sistemul schimbă de unul singur regulile jocului, în favoarea sa. Asistăm la dezvoltarea unei democrații de fațadă la fel de îngrijorătoare ca sistemul lui Viktor Orban și care împrumută la scară mai mică trăsăturile rusești de guvernare dezvoltate sub Putin: dominația statului de către servicii secrete, manufacturarea de zone media și de „opoziție” controlate de sistem, de pildă.

Atitudinea agresivă față de societatea civilă, serviciile de informații intruzive, blocajele îngrijorătoare privind independența presei, hărțuirea opoziției democratice și, în ultima vreme, desconsiderarea cadrului legal pentru control bugetar - toate acestea reprezintă un semnal de alarmă cu privire la starea democrației în România. Care se degradează accelerat, pentru că marea coaliție se grăbește să închidă anul electoral 2024 prin orice mijloc.