1,8K

Surpriza politică a turului întâi și surpriza constituțională dinaintea celui de-al doilea au tetanizat multe minți. Luciditatea e mai degrabă rară. Încerc să o sprijin, cu o scurtă propunere privitoare la problema cea mai delicată a momentului. E vorba despre găsirea unui prezidențiabil care să poată exprima în mod convingător aspirațiile europene și atlantiste ale majorității românilor. Înțeleg că cele patru partide care negociază o guvernare cu aceeași definiție iau în seamă și susținerea unui candidat comun în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. Iată cum cred că s-ar putea proceda:

 

1. În primul rând, nu aș lăsa doar în grija celor patru formațiuni – PSD, PNL, USR și UDMR – desemnarea unui asemenea candidat. Există alte patru mici formațiuni, care nu au trecut pragul electoral la legislative – Sens, Forța Dreptei, Reper și Drept –, ca și grupul minorităților naționale ce ar putea fi asociate demersului, fiindcă ele subscriu acelorași valori. Împreună, toate acestea au obținut la legislative – acesta e scrutinul ale cărui rezultate le folosesc și mai jos – 8,84%, un procent deloc de neglijat, mai ales într-o cursă prezidențială.

 

2. Procesul de desemnare ar trebui să combine date sociologice, o evaluare de proiecte prezidențiale și un vot într-un colegiu electoral special constituit pentru scopul urmărit.

 

3. Datele sociologice pot fi furnizate de un sondaj comandat firmei care s-a apropiat cel mai mult de rezultatele scrutinelor din acest an. Rezultatele acestuia, inclusiv baza de date, sunt puse la dispoziția fiecărui elector din colegiul special.

 

4. Colegiul electoral este alcătuit din reprezentanții celor patru partide parlamentare, ai celor patru partide neparlamentare și ai grupului minorităților, altele decât UDMR. Acest colegiu se alcătuiește luând în seamă ponderea acestor actori la legislativele din 1 decembrie (am rotunjit): PSD – 22, PNL – 13, USR – 12, UDMR – 6, Sens – 3, FD – 2, Reper – 1, Drept – 1, minorități altele decât UDMR – 1.

 

5. Fiecare partid poate propune un candidat. Asocierea mai multor partide în jurul unei candidaturi nu e exclusă, deși este preferabil, în opinia mea, ca selecția să se facă pornind de la cât mai multe. Ar fi cel mult nouă persoane în cursă.

 

6. Fiecare dintre candidații desemnați alcătuiește un proiect prezidențial. Proiectele sunt aduse la cunoștința publicului și dezbătute într-o reuniune publică, moderată de 3-5 jurnaliști, politologi și experți independenți.

 

7. Fiecare membru al colegiului electoral votează folosind sistemul de vot alternativ.  Adică fiecare în parte ierarhizează toți candidații, nu alege doar unul dintre ei. Reamintesc regula de numărare: câștigă cursa cel care obține o majoritate de prime preferințe. Dacă nu există o asemenea majoritate, e eliminat candidatul plasat pe ultimul loc, iar buletinele în care el figura ca primă preferință sunt numărate din nou, transformând a doua preferință în primă preferință pentru candidații clasați astfel în ele, iar clasamentul se reface. Operațiunea se repetă, la nevoie, cu buletinele penultimului candidat, antepenultimului etc. până la degajarea unui câștigător.

 

8. E de la sine înțeles că partidele care se angajează într-un asemenea proces vor susține în campanie candidatul/a desemnat/ă. Publicul va aprecia pluralismul și deliberarea rațională.