România are un număr de bugetari puțin sub media UE. Dar avem prea puțini în sănătate și educație, prea mulți în structurile de forță și administrație. Și prea multe instituții

Această analiză cantitativă investighează numărul de bugetari din România raportat la media Uniunii Europene (UE), identificând punctele forte și deficiențele din principalele sectoare bugetare: educație, sănătate, ordine publică, apărare și justiție. Rezultatele arată că România este puțin sub media UE la numărul de bugetari raportat la mia de locuitori. Dar că avem un sector administrativ excesiv de stufos. România depășește ca număr de bugetari / locuitor state precum Spania, Germania, Italia și Olanda, dar este în urma Franței și Poloniei.

Despre calitatea serviciilor publice, fiecare cetățean poate avea o opinie personală. Totuși, pentru a evita deciziile bazate pe percepții subiective, anul trecut am propus un proiect legislativ menit să creeze un mecanism structurat pentru feedback din partea cetățenilor.

Acest proiect oferă posibilitatea fiecărui cetățean să evalueze și să ofere feedback oricărei instituții publice cu care interacționează. Documentul poate fi consultat aici: Proiect legislativ L569/2024. Prin acest demers, urmărim să înțelegem mai bine nivelul de satisfacție al românilor față de serviciile publice și, cel mai important, să identificăm măsuri concrete pentru îmbunătățirea acestora.

O analiză a angajaților din sistemul bugetar ar fi incompletă fără o perspectivă financiară. În acest context, am inclus în această evaluare un grafic realizat de ING, care evidențiază evoluția salariilor în sectorul public comparativ cu cel privat. Acest grafic completează analiza și oferă o imagine mai clară asupra dinamicii salarizării în cele două sectoare.

Metodologie

Lipsa unor date agregate în România sau la nivelul UE a impus o analiză individuală a site-urilor guvernamentale din fiecare țară europeană. Informațiile colectate au fost sintetizate în grafice și tabele comparative. Studiul include, de asemenea, o analiză calitativă privind distribuția personalului și eficiența serviciilor publice. S-au utilizat date obținute din surse guvernamentale naționale și internaționale, precum ministere, INS, Eurostat, OECD etc.

Distribuția personalului bugetar

Structura actuală a personalului din sectorul bugetar este următoarea:

Învățământ: 380.000 angajați
Sănătate: 245.000 angajați
Instituții de forță (apărare, poliție, servicii): 206.000 angajați
Justiție: 23.000 angajați
Administrație centrală: 130000 angajați
Administrație locală:320.000 angajați

Numărul funcționarilor publici variază semnificativ de la o țară la alta în cadrul Uniunii Europene. În timp ce unele state au aproximativ 80% dintre angajații din sectorul bugetar încadrați ca funcționari publici, altele se situează în jurul a 10%. În plus în unele țări avem angajați în administrație publică cu contracte part-time. Având în vedere și arhitectura administrativă a fiecărei țări: unele sunt state federale, altele funcționează pe trei niveluri administrative sau mai multe este dificil să se stabilească o medie relevantă pentru numărul angajaților din administrația publică, ca parte a sectorului bugetar, care să fie aplicabilă întregii Uniuni Europene.

Dar putem să aflăm cum stăm față de media țărilor din Uniunea Europeană pe celelalte categorii de angajați din sectorul bugetar.

Analiză sectorială

1. Educație

România se confruntă cu un deficit semnificativ de cadre didactice, în special în educația timpurie și cea universitară. Date relevante:

Numărul de elevi per cadru didactic: Locul 4 în UE, cu 14,1 elevi/cadru didactic (media UE este 12).
Absolvenți de învățământ universitar: Ultimul loc în UE (19%, în fața noastră fiind Italia cu 22% și Croația cu 27%). În plaja de vârstă 25-34 ani: tot ultimul loc (23%, în urma Ungariei cu 27% și Italiei cu 31%). Primele locuri sunt ocupate de Irlanda (63%) și Cipru (62%).
Educație timpurie: Printre ultimele locuri în UE, acoperind mai puțin de o treime din cerere.
Raport cadre didactice/angajați în învățământ: Din 380.000 angajați, 240.000 sunt cadre didactice. Este dificil de estimat cat este acest raport la nivel european.
Deficit estimat: Aproximativ 100.000 cadre didactice.

2. Sănătate

Deficitul de personal medical este critic, iar tendințele demografice vor agrava situația în viitor.

Medici: ~300/100.000 locuitori (media UE: 450; lider: Grecia, ~600/100.000 locuitori).
Asistente medicale:000 (20.000 cu studii superioare, sub media UE).
Fizioterapeuți: Ultimul loc în UE, cu un deficit semnificativ.
Moașe:081, semnificativ sub nivelul altor țări cu populații mai mici.
Medici de familie: Un deficit binecunoscut.
Deficit estimat: Aproximativ 50.000 cadre sanitare.

3. Ordine publică

Organizarea deficitară a atribuțiilor dintre poliția locală și cea națională complică evaluarea necesarului de personal.

Polițiști: 260/100.000 locuitori, locul 5 din coadă în UE (liderii UE au peste 550/100.000 locuitori, iar în spatele nostru sunt doar tari nordice: Letonia, Suedia, Danemarca, Finlanda).
Dacă însă adăugăm poliția locală la poliția națională, atunci situația se schimbă radical.

4. Apărare

Aici stăm ”bine”, la efective militare active și rezerviști suntem peste media UE.

5. Justiție

Contrar percepțiilor (miniștri de Justiție care susțineau că dosarele trenează în sistemul de Justiție pentru că avem prea puțini judecători), România are un număr suficient de judecători.

Judecători: Locul 4 în UE, cu 35/100.000 locuitori (media UE: 20; exemple: Cehia: 7, Spania: 6, Austria: 4, Irlanda: 3).

Concluzie

România se confruntă cu deficite semnificative de personal în domeniile învățământului, sănătății și ordinii publice. Totuși, având în vedere că numărul total al angajaților din sectorul bugetar este apropiat de media europeană, rezultă că acest dezechilibru este compensat de un surplus considerabil în administrația publică.

Trei mari recomandări

Reorganizare teritorială: Reducerea redundanțelor administrative prin comasarea unităților administrative.
Reducerea numărului de instituții publice: România are 14.000 de instituții, comparativ cu 12.000 în Italia.
Evaluarea angajaților din administrație: Identificarea acelor angajați ale căror atribuții conform fișei postului sunt insuficiente pentru a justifica o normă întreagă de lucru sau a celor ale căror competențe profesionale nu sunt relevante pentru postul public, dar care au fost numiți politic.

Toate acestea pot fi implementate într-un ciclu parlamentar, cu condiția existenței unei voințe politice ferme.

Aceste recomandări sunt incluse în demersurile pe care le-am inițiat pentru reforma administrativ-teritorială. Detalii complete despre acestea pot fi consultate pe site-ul reforma-administrativa.ro. De asemenea, vă încurajez să îmi transmiteți observațiile și sugestiile dumneavoastră.