Din 1990 până în toamna trecută, 79 de cetățeni români au fost înscriși în competiția pentru fotoliul prezidențial. Cei mai mulți – 48 la număr – s-au prezentat doar o singură dată. Între aceștia, regăsim foști prim-miniștri ca T. Stolojan, M. Isărescu,A. Năstase, C.P. Tăriceanu ori V. Dăncilă, foști miniștri precum M. Macovei, C. Diaconescu ori T. Paleologu, dar și aventurieri ca Mudava, Raj Tunaru, Potârcă, Brânză, Nuțu Anghelina sau Cumpănașu.
Și cei care s-au prezentat de două sau de mai multe ori – campion al participărilor e C. Vadim Tudor, înscris la toate alegerile ținute între 1996 și 2014 – sunt fie personalități recunoscute, fie candidați despre care lumea a aflat abia când s-au înscris în competiția pentru Cotroceni. Ce îi leagă e faptul că, atunci când s-au prezentat nu prima, ci a doua oară, le-a fost în general mai greu. Adică au adunat mai puține voturi în primul tur decât o făcuseră când s-au înscris prima dată.
Ceea ce nu înseamnă că n-au ajuns, totuși, în al doilea tur, ba chiar trei dintre ei au reușit să și câștige finala. Într-adevăr, I. Iliescu, E. Constantinescu, T. Băsescu au în comun faptul că la a doua lor participare în cursa pentru Cotroceni au câștigat mai puține voturi în turul întâi. Iată cifrele: în 1992, Iliescu a căzut de la 12,3 milioane de voturi (85%) cât obținuse cu doi ani mai devreme, la 5,6 milioane (47,3%); Constantinescu a adunat în turul 1 din 1996 cu 145 de mii de voturi (și cu 3 procente în minus) decât reușise la prima sa participare pentru funcția supremă); când l-a bătut pe Geoană, în 2014, T. Băsescu a fost susținut în primul tur de doar 3,15 milioane de votanți (32,44%), cu aproape 400 de mii mai puțini decât în turul întâi al alegerilor în care s-a confruntat cu Năstase.
Mult mai interesantă e soarta acelor candidați care n-au ajuns președinți. Cu o excepție, toți au fost în situația de a culege mai puține roade la a doua participare. Diferențele au fost în unele cazuri uriașe: R. Câmpeanu a picat de la 1,5 milioane de voturi în 1990 la 43 de mii în 1996, iar P. Roman l-a întrecut, adunând la prima participare (în 1996) 2,5 milioane de sufragii, iar la a doua – patru ani mai târziu – numai 334 de mii. La Gh. Funar, diferența dintre prima și a doua încercare a fost de aproape 900 de mii de voturi. Și candidații maghiari au scăzut de la o cursă la alta: e valabil și pentru G. Frunda, și pentru H. Kelemen, care au pierdut câteva zeci de mii de voturi între prima și a doua tentativă. O figură cunoscută ca Meleșcanu (care și-aînjumătățit scorul între 2000 și 2014), ca și necunoscuți precum C. Rotaru sau Gh. Manole au pierdut și ei mult la a doua competiție pentru Cotroceni din puținul strâns la prima.
Excepțiile la cazurile de mai sus sunt trei la număr. K. Iohannis o oferă pe prima: în 2019, el a strâns cu 600 de mii de voturi mai mult (și cu 7 procente în plus) decât în 2014. Al doilea caz e cel al lui C. Vadim Tudor, care a zburat de la 4,7% în 1996 la 28,3% patru ani mai târziu. În fine, a treia excepție e Gh. Becali, care a crescut cu 2 mii de voturi între 2004 și 2009.
În toamna lui 2024, trei din cei 14 candidați nu erau la prima lor competiție prezidențială. Hunor era la a patra, S. Popescu era la a doua – obținuse în 2019 puțin peste 30 de mii de voturi, iar acum n-a luat nici jumătate din ele, iar Geoană venea cu un capital enorm de 3 milioane de voturi adunate în 2009, coborând la 583 de mii și depășind astfel recordul negativ pe care-l deținuse până la el P. Roman, caz menționat mai sus.
În cursa din 4 mai a.c. avem șase candidați care se află la a doua lor participare. Doi sunt insignifianți: pe primul îl cheamăS. Popescu, amintit deja, iar pe celălalt – John-Ion Banu, care vrea să dea drept de port armă oricărui cetățean român și care a fost votat de 0,3% din alegători acum cinci ani. Ceilalți patru au un parcurs foarte diferit. V. Ponta a fost prim-ministru și a intrat în finală cu T. Băsescu după ce obținuse în primul tur locul întâi cu 3,8 milioane de voturi (40,445). Cu cinci ani înainte, C. Antonescu a ratat finala, deși reușise să strângă 1,9 milioane de voturi, ocupând locul al treilea. Doi dintre candidații din 4 mai au participat prima dată la competiția din 24 noiembrie 2024: E. Lasconi a fost votată atunci de 1,7 milioane de alegători,clasându-se a doua, iar G. Simion – de doar 1,2 și astfel a ocupat doar locul al patrulea.
Le va fi mai greu peste o lună celor patru? Sau vor obține ei mai multe voturi și procente? Un lucru e cert: cel puțin unul dintre aceștia va fi în finală.
