După ce a obținut învestitura cu o majoritate confortabilă de 280 de voturi pentru, față de 58 împotrivă, urmează ca guvernul Niculescu – de fapt Grindeanu-Dan – să facă ceea ce nu a făcut PSD niciodată, deși a promis întotdeauna, și anume să își onoreze promisiunile de a aduce prosperitate prin mijloace neinflaționiste, reducând constant deficitul bugetar.
Ar fi o minune ca acest lucru să se întâmple, judecând după prioritățile anunțate de premier, și anume cheltuieli sociale, relansarea economiei prin infuzii de bani publici în companii private și reluarea investițiilor abandonate, fără precizarea surselor de finanțare. Știm din experiență că este vorba, de fapt, de pomeni electorale și de bani publici pompați în firmele clientelei PSD la nivel central și local. Banii pentru mulțumirea clientelei vor fi obținuți tot din taxele și impozitele plătite de contribuabili – căci taxele pe proprietate, de pildă, vor crește din nou, TVA nu va fi micșorat și nici tăierile din educație nu vor fi anulate, deși au fost aspru criticate de pesediști. Iar despre planuri concrete de reducere a inflației nu a suflat nimeni o vorbă – și, până la urmă, este firesc să fie așa pentru că atât premierul Luca Niculescu, cât și liderul partidului de guvernământ, Sorin Grindeanu, au pus accentul pe cheltuielile care convin baronilor și finanțatorilor PSD, care sunt generatoare de inflație. În plus, Luca Niculescu a promis că reorganizarea administrației nu se va face exclusiv pentru a reduce cheltuielile, ci prin eliminarea suprapunerilor și alte artificii. Mai îngrijorătoare este însă amenințarea domnului Grindeanu că va lua „contract cu contract” toate proiectele SAFE, ceea ce poate însemna sabotarea planurilor de înzestrare eficientă a armatei și a programului SAFE, care a înfuriat de la început PSD și AUR.
De fapt, ședința de învestire a guvernului a confirmat caracterul schizoid al noului construct politic: Luca Niculescu a oferit un discurs elegant, dar lipsit de realism și superficial, pledând patetic pentru unire în cuget și în simțiri, pentru ca „tot românul să fie bine și România să prospere”, în timp ce Sorin Grindeanu, șeful ierarhic pe linie de partid al miniștrilor din guvernul numit convențional „Niculescu”, a anunțat reglări de conturi, vânători de vrăjitoare și revizuiri de contracte, toate numai bune să îndepărteze investitorii.
Discursul premierului a reprezentat de fapt o sinteză de pesedism și nicușorism, repetând mantrele pesediste în privința economiei, fără a da prea multe detalii privind soluțiile, și mantrele nicușoriste simpliste despre partidele care nu reușesc să renunțe la atitudinea conflictuală deși interesele patriei o cer. De parcă această criză politică, pe care Luca Niculescu se laudă că ar încheia-o, ar fi izbucnit dintr-un capriciu al PNL și USR și nu din opoziția feroce a Sistemului la orice schimbare a modului de guvernare, iar austeritatea guvernului Bolojan nu ar fi fost necesară din cauza dezmățului financiar al guvernului Ciolacu, adică al partidului din care provin miniștrii din guvernul Niculescu. Să nu căutăm însă analize pertinente la un premier „de necesitate”, desemnat doar pentru a masca restaurația pesedismului agresiv și a-l feri pe Sorin Grindeanu de o răspundere directă pentru eventualele consecințe negative ale unei guvernări care nu poate livra populației ceea ce a promis.
De altfel, nici nu se așezase bine pe scaun Luca Niculescu, că Sorin Grindeanu a dezlănțuit jihadul împotriva USR și PNL – dacă tot vorbise premierul de bună înțelegere și de renunțarea la atitudinea conflictuală. În schimb, liderul PSD a anunțat de la bun început că va ataca constant fosta guvernare, ceea ce a și făcut într-un discurs agresiv, care anunță campanii furibunde împotriva noii opoziții politice din Parlament – PNL și USR. Aceasta va fi tratată mult mai dur decât vechea opoziție, în speță AUR, partid mai degrabă aliat al PSD, decât adversar.
Este evident că domnul Grindeanu se teme de o opoziție PNL-USR condusă de Ilie Bolojan și va încerca să o împiedice să decredibilizeze PSD în perspectiva alegerilor din 2028, adică să pună reflectorul pe promisiunile pe care PSD nu le va putea îndeplini, pe erorile pe care le va face, pe politicile favorabile unui sistem mafiot, pe corupția liderilor săi mai mari și mai mici. Discursul domnului Bolojan, dur, temeinic și fără menajamente la adresa pesediștilor, îl profilează deja ca pe un adversar redutabil, care are de partea sa competența administrativă mult superioară celei pe care o pot demonstra Luca Niculescu, Sorin Grindeanu și toată echipa lor de miniștri, dublată de reputația incontestabilă de premier care a guvernat corect și transparent, fără a obține avantaje materiale pentru sine însuși.
În consecință, sentimentul amar că, odată cu plecarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, se stinge lumina și șobolanii revin în forță la furat, deci experimentul de guvernare corectă și transparentă s-a încheiat, este deja resimțit de electoratul informat. Din acest motiv, au existat și nemulțumiri marcate cu privire la decizia domnului Bolojan de a vota guvernul PSD. Aceste nemulțumiri sunt desigur justificate, pentru că votul „de necesitate” dat de PNL aduce la putere un guvern care nu va face niciun bine României, deși este singurul pe care țara poate să îl aibă în acest moment, căci din alegerile parlamentare din 2024 nu a rezultat o majoritate reformistă. În 2025, într-un moment de criză financiară maximă, sub amenințarea retrogradării la categoria junk de către agențiile de rating, s-a încercat o coaliție cvadripartită contra naturii, dar, ca orice struțo-cămilă, aceasta a eșuat dramatic, generând o criză politică de peste cinci luni.
Este legitim să ne întrebăm ce urmează, dar este riscant să speculăm prea mult, pentru că vom asista la o dinamică politică complexă. Probabil că pesediștii, hămesiți, se vor năpusti să ocupe funcțiile lăsate libere de PNL și USR (nu și de UDMR, care își păstrează reprezentanții în eșalonul al doilea, ceea ce sugerează că ar putea reveni la un moment dat în guvern), vor trece prin foc și sabie tot ce au realizat miniștrii lui Ilie Bolojan și vor elibera rapid fonduri pentru baroni și clientelă. Guvernul Bolojan va fi înfierat în fiecare zi, dar nimeni și nimic nu îl vor putea opri pe Ilie Bolojan să le dea o replică documentată acuzatorilor săi.
Probabil că o anumită prudență financiară va fi păstrată până la începutul lui 2027, când agențiile de rating ne vor vizita din nou, dar nu se va putea menține din cauza presiunilor din teritoriu. În bula sa, Nicușor Dan, mulțumit că are în sfârșit guvernul pe care și l-a dorit, va încerca să făurească un partid prezidențial, împreună cu edecurile politice preferate și cu câțiva intelectuali ambițioși care cred că știu politică, dar sunt la fel de departe de realitate „precum sunt răsăriturile de apusuri”. Șansele lor sunt minime în fața unui bloc reformist PNL-USR, mai bine conectat la electorat și condus de Ilie Bolojan.
În sfârșit, lărgind puțin cadrul, ca liberali ce suntem pe acest site, ne dorim o opoziție liberală la o guvernare dominată de mafioți. Pentru aceasta, PNL și mai ales Ilie Bolojan, ar trebui să redescopere liberalismul și să nu se mai teamă de el, mai ales că ne-au arătat ei înșiși cât de prost funcționează statul. Este ceea ce le lipsește pentru a deveni cu adevărat reformiști. Totodată, pentru că știm că va urma o campanie sălbatică împotriva PNL și USR, în care vor fi implicate „justiția” Liei Savonea și televiziunile mogulești, care au dat un recital de lipsă de profesionalism și de partizanat la conferința de bilanț a lui Ilie Bolojan, ne dorim ca măcar până în 2028 să se adeverească zicala „nu mor caii când vor câinii”. Abia atunci va putea fi bine.
