Dacă simți că weekendul vine prea repede și nu știi ce să alegi, relaxează-te, căci am adunat pentru tine, mai jos, câteva idei. Găsești expoziții care te trimit cu gândul la perioade istorice și care spun povești de iubire mai puternice decât dictatura, un serial superb, care a trecut prin ani de muncă până să ajungă pe ecran, un concert de fado autentic și altul desprins direct din anii ’90, dar și spectacole de operă cu arii pe care sigur le cunoști, chiar dacă nu mergi des la Operă. Mai găsești un mini-documentar care îți prezintă o perspectivă asupra Parisului (parizienii au cel puțin o mare nemulțumire legată de orașul lor) și un alt mini-documentar despre un „computer” antic. Vei descoperi și un timeliner simpatic pentru seri liniștite și o poveste din Montparnasse, cu scandal, artă și milioane de euro, legată de o operă de-ale lui Brâncuși. Fie că ai chef de oraș, de cinema sau de muzică live, ai de unde alege. Dă scroll și vezi ce ți se potrivește.
Expoziții
Expoziția care ne arată cum prietenia și iubirea au învins dictatura, la Casa Mița Biciclista
Până pe 1 martie, la Mița Biciclista Stabiliment Creativ din București, expoziția „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă”, curatoriată de Andreea Apostu și Edmond Niculușcă, prezintă povești reale despre iubire, prietenie și solidaritate care au supraviețuit comunismului și războiului. Vei descoperi relația dintre Lena Constante și Harry Brauner, care a rezistat chiar și după ani de închisoare, prietenia spirituală dintre Nicolae Steinhardt și Alexandru Paleologu, singurătatea lui Mihail Sebastian în timpul antisemitismului, renașterea Muzeului Țăranului Român prin Horia Bernea și Irina Nicolau, legătura dintre Ion Vianu și Matei Călinescu menținută în exil, sacrificiul lui Gheorghe Ursu, dar și o poveste contemporană despre iubire și artă. Finalul te așteaptă într-o mansardă transformată într-o pădure simbolică, un spațiu despre protecție, amintire și puterea întâlnirilor care schimbă vieți.
Linea lignea: lemnul și memoria sudului Transilvaniei, la OAR București
Joi, pe 19 februarie 2026, la Expohub OAR București, pe str. Sf. Constantin 32, a avut loc vernisajul expoziției „Linea lignea” a Irinei Neacșu, în dialog cu Adrian Lăcătuș și Dorina Horătău. Proiectul reunește grafică, colaj, schițe și o instalație care privesc sudul Transilvaniei prin ideea de linie ca drum, desen și memorie. Grafitul pe hârtie arhivabilă și estetica monocromă pun în prim plan plante la scară reală, porumb, grâu, floarea soarelui, apoi lemn și obiecte domestice asociate cu natura degradată. Instalația cu obiecte recuperate, parțial vopsite în negru grafit, inițiază un dialog despre memorie și rostul obiectelor. Irina, bursieră Fulbright la Yale și Bonte la MNAR, este autoarea volumului „Flori transilvane”, publicat la Litera.
Muzeu în aer liber, la Iași: Luna Sculptorilor Români celebrează 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși
Între 19 februarie și 19 martie 2026, Iașiul îl celebrează pe Constantin Brâncuși la 150 de ani de la naștere prin „Luna Sculptorilor Români”, cu peste 30 de expoziții și evenimente care reunesc artiști, curatori și oameni de cultură din toată țara, conform Agerpres. Organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, proiectul are statutul celui mai important eveniment dedicat sculpturii din România. Centrul orașului devine muzeu în aer liber, cu sculpturi monumentale pe străzi și în locuri precum Aeroportul Internațional Iași, Primăria, Casa Muzeelor, Muzeul Nicolae Gane, Grădina Palas, Universitatea Alexandru Ioan Cuza și Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi. Orașul devine un loc important pentru sculptura românească și contemporană.
Filme
„Muzeul inocenței”, pe Netflix, după ani de lupte și de preocupare pentru detalii
Orhan Pamuk își vede visul împlinit: „Muzeul Inocenței” a devenit serial pe Netflix, după un drum lung și tensionat. Cu șase ani în urmă, a blocat o adaptare americană care schimba radical povestea, a plătit avocați și a câștigat drepturile în 2022. Apoi a lucrat patru ani cu Ay Yapım, pagină cu pagină, fără avans și fără contract până la scenariul final, semnat integral pentru cele nouă episoade, conform viatacuaromadecafea.com, care citează The New York Times. Pamuk a impus menționarea muzeului real din Istanbul, deschis în 2012, unde s-au filmat mai multe scene, și a decis că nu va exista un al doilea sezon. Serialul, regizat de Zeynep Günay, cu Selahattin Paşalı și Eylül Lize Kandemir, a avut premiera la Hilton (un loc important din roman), iar Pamuk apare și el pe ecran. „Muzeul inocenței” din Istanbul arată exact așa cum și-a dorit Pamuk să arate, iar situația e similară și în cazul serialului. Autorul turc, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2006, este mulțumit de rezultat și speră ca povestea să trimită publicul și spre muzeu.
10 filme noi pe care să le treci pe lista de cinema pentru prima jumătate a lui 2026
Prima parte a anului aduce în cinematografe zece filme pentru toate gusturile pe care merită să le treci pe listă, conform wall-street.ro. „Sorda” spune povestea unei viitoare mame surde care încearcă să-și crească copilul într-o lume dificilă. „Scream 7” reia coșmarul lui Sidney Prescott, când fiica ei devine ținta unui nou Ghostface. „Bride!” reinterpretează legenda lui Frankenstein, iar „Reminders of Him”, inspirat de Colleen Hoover, urmărește o mamă care luptă pentru o a doua șansă. Ryan Gosling apare în „Project Hail Mary”, ca profesor trimis în spațiu să salveze Pământul. „Drama” explorează secretele unui cuplu înainte de nuntă, iar „Michael” prezintă viața lui Michael Jackson. „The Devil Wears Prada 2” continuă rivalitatea Mirandei Priestly cu fosta ei asistentă. Lista include și misteriosul SF „Disclosure Day” și animația „Toy Story 5”, unde jucăriile se confruntă cu lumea digitală.
Concerte și spectacole
Mariza revine la Sala Palatului: o seară cu fado autentic în București
Pe 23 februarie 2026, la ora 20:00, Mariza urcă din nou pe scena Sălii Palatului, într-un concert special care reconectează Bucureștiul cu una dintre cele mai puternice voci ale fado-ului. Născută în Mozambic și crescută în Mouraria, cartier emblematic din Lisabona, artista a devenit, în peste 20 de ani, un simbol al Portugaliei moderne și o voce care face fado-ul relevant pentru publicul global, conform buletin.de. A cântat pe scene legendare precum Carnegie Hall, Royal Albert Hall și Sydney Opera Houseși are peste 50 de discuri de platină și nominalizări la Grammy. În 2025, a lansat un nou album, care completează o carieră impresionantă.
Vibe de ’90: Haddaway ajunge la București
Haddaway, una dintre vocile definitorii ale eurodance-ului din anii ’90, pregătește primul concert la București, programat la final de februarie 2026, la Cosmo Dome, în cadrul turneului Retro Love. Artistul lansează și albumul „The Sun”, cu o piesă principală inspirată de o perioadă de izolare care i-a schimbat direcția creativă și transmite un mesaj despre speranță și echilibru, conform zilesinopti.ro. Sunetul are o atmosferă caldă, creată cu sintetizatoare clasice, fără producție excesiv digitală. Publicul va asculta hituri ca „What Is Love”, „Life” și „Rock My Heart”, dar și piese noi, într-un concert live cu trupa sa, gândit atât pentru fanii vechi, cât și pentru cei care au descoperit recent stilul eurodance.
Două seri legendare la Opera Națională București: „Carmen” și „Nabucco”, între pasiune și libertate
Opera Națională București pregătește un weekend plin de emoție, cu două spectacole emblematice. Vineri, 20 februarie, la ora 18:30, publicul poate vedea „Carmen” de Georges Bizet, povestea celebrei eroine care respinge constrângerile sociale și își trăiește iubirea fără compromisuri. Muzica include arii faimoase precum „Habanera” și „Toreador”, iar atmosfera rămâne intensă până la final. Sâmbătă, 21 februarie, tot la 18:30, scena găzduiește „Nabucco” de Giuseppe Verdi, o operă grandioasă despre lupta dintre putere, credință și dorința de eliberare. Corul „Va, pensiero”, unul dintre cele mai cunoscute momente din istoria operei, transformă spectacolul într-o experiență profundă și actuală, care impresionează prin forță și simbolism, conform zilesinopti.ro.
De vizionat
Turnul pe care parizienii ar prefera să nu îl vadă. De parcă Turnul Eiffel n-ar fi fost de-ajuns
Suntem obișnuiți cu discrepanțele arhitecturale și cu expresia „ca nuca-n perete” atunci când ne plimbăm pe străzile marilor orașe din România, dar iată că se poate și la case mai mari (la un alt nivel, ce-i drept). La fel cum scriitorul Tristan Bernard mânca în Turnul Eiffel pentru că era singurul loc din Paris în care nu-l vedea, mulți parizieni ar face același lucru cu Tour Montparnasse, cel mai detestat zgârie-nori din centrul Parisului, conform openculture.com. Finalizat în 1973 ca simbol al modernității și susținut de ministrul culturii André Malraux, turnul trebuia să arate că orașul intra în era dezvoltării, în cadrul unei reconstrucții care includea și Montparnasse Station. Designul e însă demodat, iar arhitectul Philippe Trétiack l-a comparat cu o pată de nicotină. Azi, în loc de varianta demolării, există planul fațadei din sticlă și al grădinilor suspendate care să îl facă aproape invizibil. Iată și un video de doar un sfert de oră despre turnul care a stricat imaginea Parisului. În mod ironic, pentru mulți parizieni, cele mai bune locuri din Paris sunt cele în care nu se văd simbolurile recente ale orașului.
Mecanismul de la Antikythera: computerul antic care a uimit lumea modernă
În 1900, niște scafandri greci au găsit epava unei nave vechi de circa 2.000 de ani, iar printre resturi au descoperit fragmente de lemn și metal care s-au dovedit a face parte din cel mai vechi mecanism cu roți dințate cunoscut, conform openculture.com. Acest obiect, numit Mecanismul de la Antikythera și datat în secolul al II-lea î.Hr., este considerat primul computer analog creat vreodată. Un clip animat TED-Ed, explicat de jurnalistul științific Max G. Levy, arată cum funcționa dispozitivul și cum îl foloseau grecii antici pentru calcule complexe, legate de astronomie și timp. Descoperirea a schimbat complet felul în care înțelegem tehnologia antică și arată că ingineria greacă era mult mai avansată decât credeam.
De „jucat”
Un timeliner foarte interesant
Newsletterul deepculture include, în această săptămână, un timeliner adorabil, pe care l-am explorat puțin și care mi s-a părut extrem de plăcut. Continuă să dai scroll și vei descoperi domenii diverse, de la Music, Art și Literature până la Politics & Leadership, Philosophy & Thought sau Activism & Social Change, pentru câteva asocieri inedite de personaje istorice.
De citit
O versiune a „Sărutului” lui Brâncuși, o poveste cu scandal, de milioane de euro
În cimitirul Montparnasse din Paris, o versiune a „Sărutului” realizată de Constantin Brâncuși în 1907 se află pe mormântul Tatianei Rachevskaïa, o tânără rusoaică de 23 de ani, găsită spânzurată în 1910. Conform curatorial.ro, iubitul ei, medicul de origine română Solomon Marbais, a cumpărat sculptura cu 200 de franci și a fixat-o pe mormânt, cu inscripția „Dragă iubită”. Lucrarea, una dintre cele circa 40 de versiuni ale „Sărutului”, a trecut neobservată zeci de ani, apoi a devenit celebră după un episod erotic relatat de Marc Édouard Nabe și după recordul de 27,5 milioane de dolari obținut în 2005 la Christie’s pentru „L’Oiseau dans l’espace”. Un galerist a găsit moștenitorii din Ucraina și a încercat să vândă piesa, însă statul francez a clasat mormântul ca monument istoric în 2010. Au urmat procese, pază video, o carcasă de lemn și apeluri până la CEDO. În 2023, Curtea a respins definitiv cererea familiei: „Sărutul” rămâne pe veci acolo.
Recomandările sunt selectate de Andrei Stanca, iar pe andreistanca.ro găsești și alte idei despre cărți, locuri interesante și proiecte culturale.
